DINAMICA PRESFINTEI UMANITÃŢI A LUI IISUS
Ĩn preasfânta Lui umanitate Iisus trece de la condiţia terestrã la cea celestã—El nu este de la ĩnceput ĩn condiţia noii umanitãţi a Ĩnvierii—deasupra imperfecţiunilor imputabile naturii umane, a nedesãvârşirilor firii. El vine dintre noi şi nu Se situeazã de la—nceput deasupra umanului imperfect; condiţia Lui nu este dintr—o datã eshatologicã, iar aceste date evanghelice anuleazã ĩncã o datã speculaţiile criptomonofizite ale celor care vãd ĩn NT numai ‚demonstraţii’, scenete interpretate de Iisus pentru folosul privitorilor, mimãri, simulãri.
Iisus ia o naturã umanã perfectabilã—ĩn umanitatea Lui se petrece o evoluţie, o transformare—se trece de la ceva, la altceva superior.
Umanitatea Lui se transformã, se schimbã, trece la ceva superior, nu rãmâne ceea ce fusese—existã o dinamicã.
Ĩn mare parte a—nţelegerii zise ‚tradiţionale’ predominã de fapt o ĩnţelegere staticistã a umanitãţii Lui Iisus, ca ceva imuabil, dat ĩn desãvârşire chiar de la—nceput—ei ĩnlocuiesc o atitudine cognitivã cu una formalistã.
Books are good company, in sad times and happy times, for books are people — people who have managed to stay alive by hiding between the covers of a book (E. B. White)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu