ORIENS CHRISTIANUS

ORIENS CHRISTIANUS



Ĩn Vest Ortodoxia face ĩn general o impresie bunã—nu şi ortodocşii ĩnşişi, cu aroganţa, fanatismul, sectarismul şi agresivitatea lor.
Tupeul, insolenţa dizgraţioasã cu care aceşti muişti ĩşi arogã ceea ce ortodocşii educaţi (ca patrologul Gilbert) ştiu cã este atributul Romei (acurateţea doctrinarã).
۞
Azi nici moderniştii nu mai sunt ce—au fost—v—o spune un filomodernist.
۞
Gilbert ştie cã Roma este cea care este hapsânã dupã exactitatea enunţurilor doctrinei.
۞
Ĩn rest, şi eu aş primi binecuvântarea Patriarhului constantinopolitan, sau a Mitropolitului Pergamului, sau a Ep. Sigrist, sau a Patriarhului copţilor.
۞
Maria Ş. C.. Clasã, rang. Neconfuz. Maria L..
۞
Sutana de carmelit.
Lit., azi (sb.).
Joi—ora, tel., monah/ femei. Lecturi/ femei. Medic.
۞
Eu cred cã preabunul, preaĩndurãtorul Hristos a privit cu milostivire celestã la viaţa acelor cãlugãri schismatici, şi la a ĩntregului popor.
۞
Preasfintele ĩnsemne ale credinţei noastre (sem. XI).
Viaţã, izvor, a avea viaţã ĩn sine.
۞
Catolicii de azi par a nu mai privi dinspre Roma; sau, Roma este numai un cuvânt pentru ei.
۞
Cât de legalişti devin schismaticii când vine vorba de litera enunţului, şi cum escamoteazã ei ĩnţelesul dogmei—ce mai ‚ĩnvãţãtori ai Legii’!
۞
Viaţa lor este aţâţarea ostilitãţii—nu lupta cu patimile, cu lumea—ci cu catolicii.
Credeţi—mã ce spun!
۞
Replicile de culise, redresarea.
۞
Arţagul nu nutreşte, ci otrãveşte.
۞
Unde se vede mila, ĩndurarea şi bucuria preabunului Hristos.
۞
Viaţã.
۞
Iluzii.
۞
Tel.. Ecumenism, etc..Benedictinul.
۞
A rezista—unde e cazul—vigoare.
۞
Aşa—zisul compromis de la 433.
۞
Nici nu are nevoie sã se cheme altfel decât Episcop.
۞
Calcedonul, bine povestit.
۞
Uneori, chiar istoria, lungile ei durate molcome, ajung ĩn serviciul gândirii individuale—o servesc, o slujesc.
۞
Cristologia conciliarã este cea mai formidabilã ‚mişcare ştiinţificã’ a tuturor vremurilor.
Nici pic de ‚solipsism pseudomistic’, de subiectivism ĩn progresul acesta al Bisericii.
Dimpotrivã, se progresa real, obiectiv, prin argumente şi raţionamente, fãrã subterfugii antiintelectualiste—ci prin gândire fermã, tãioasã.
Fluctuaţiile patristice.
۞
Arhim. Clement Şeptiţki—monah la 41 de ani (dupã ceva carierã politicã). Hirotonit la 43 de ani .
۞
Ce simplu ar fi fost ca prostia sã fie distribuitã politic—aşa cum caricaturizeazã actorii americani situaţia (cei macho, brutele, neanderthalienii sunt ‚republicani’—Schwarzenegger, Willis, Rourke ...).
۞
Tratatele isihaste şi ucrainienii, renaşterea studitã.
۞
Nici ecumeniştii nu mai sunt ce—au fost.
Ecumenismul clasic, preconciliar, vechi, era proiectat pentru o anume lume, cu anumite date culturale ...—nu pentru maidanul postmodern.
۞
Ĩn sinteza lui Ratzinger ('Introducerea ...') se spuneau lucruri crude şi pãtrunzãtoare; printre altele.
Bibliografia acelei cãrţi m—a fascinat.
Surse—Biblia, Pãrinţii, teologii ....
۞
Acea ĩnfrigurare, viaţa—absentã de la ternii modernişti şi ecumenişti de azi—care oferã un spectacol net hidos.
Acestea şi—au pierdut orice caracter teologic real.
۞
Ignoranţa vesticilor.
‚Ortodocşii’ nu s—au vãdit cu nimic mai puţin zeloşi ĩn a ‚dogmatiza’, ĩn a absolutiza doctrine.
۞
Faptul cã marea majoritate au priceput greşit, sunt prost orientaţi, neavizaţi.
۞
Defectele date ca virtuţi (incoerenţa; haosul; lacunele).
Mai bine i—ar lãuda faptele, chipul, lumina ,decât vorbele. Aroganţa lor, şi ‚triumfalismul’.
Agresiva lor laudã de sine—mãcar gura sã—i laude.
۞
Om ĩncântãtor, delicios, spontan, original, sincer.
۞
Ceea ce este util.
Deocamdatã.
A nu presupune comprehensiunea totalã.
۞
Câte din ‚formalismele’ Bisericii nu sunt de fapt cele care umanizeazã, modeleazã, menţin ĩn uman ....
۞
Experienţa, experienţialul—nu aprioricul. ‚Liturghia ...’. Clinicienii. Ed.. Experienţa clasicelor.
Cultura patristicã.
Studiu.
۞
Teologii vestici ai sc. XX s—au comportat ca unii care ştiu numai de ciomag—nu şi de libertate.
Sc. XIX.
Rãstãlmãciri. Grila.
۞
De fapt, obiecţia mea revine la a constata cã geniul nu este al tuturor.
Chilia. Laicul (francez).
Fruntea luminos—seninã.
Surâs. Aer viril—roman.
Clerul Romei.
Patriciatul.
Raşi.
Curaj.
Bravurã.
Erosim.
Pecetea.
Sc. V.
۞
Ĩnomenirea ĩnseamnã diminuare, scãdere numai ĩn grila ‚transformãrii’, nu şi ĩn aceea a unirii.
۞
O vreme, ultraconservatoarea Romã n—a primit adãugarea FILIOQUE la Crez—da, aşa cum n—a acceptat nici arivismul constantinopolitan, nici altele—de ce acolo mãrturia ei nu mai este primitã?
۞
Roma nu poate susţine simultan şi cã serviciile ei sunt necesare, şi cã un mileniu de schismã n—a antrenat deraieri ĩn Est.
Dacã Estul a rãmas ortodox fãrã Roma, atunci serviciile ei nu—s necesare.
۞
Ca ceva uman, dinamicã umanã, ceva amestecat ĩn uman.
۞
Schismaticii nici nu ştiu enunţul, nu ştiu ce spun dogmele litigioase—darmite ce ĩnseamnã ele ....