ORIENS CHRISTIANUS

ORIENS CHRISTIANUS


Mentalitatea de asistat a românilor şi cea de pleşcari a americanilor.
Dacã românul este un asistat—americanul este un chilipirgiu.
۞
Ep. Sigrist, cu ¼ veac mai tânãr decât sefistul.
۞
Remarcile auctoriale hazlii nu—s semne de modestie, ci, dimpotrivã, de vanitate, de superbie.
Subminarea naraţiunii nu denotã modestia auctorialã, ci, dimpotrivã, sunt revãrsãri necontrolate de orgoliu demiurgic, concesii fãcute propriei trufii.
۞
Sindromul El Dorado.
۞
Virajul anglicanismului cãtre universalism, ĩncã din sc. XIX.
۞
Sindromul El Dorado cultural.
۞
Plãcerea schismaticilor de a profera periodic lucruri oribile.
۞
Stângãcia, sau aşa—zisa stângãcie, este, ca semn de ingenuitate, şi un produs al autenticitãţii-discontinuitãţile, sinceritatea, atitudinea propriu—zis antispeculativã. Este ceva ĩn favoarea autorului; este semnul ĩntreprinderii sincere—de aici, incongruenţele, etc..
Nu prea cred ĩn glanţul produselor timpurii—aerul lor de opere ‚la cheie’.
۞
Prefer ficţiunea scrisã, celei filmate. Dar nu—s fanatizat. Venind dupã literaturã, ca ierarhie practicã, filmele—şi au locul lor.
۞
Viziunea sacramentalã augustinian—dionisianã la Eriugena.
Entuziasmul vestic pentru Areopagit, şi dispreţul, chiar repulsia care au urmat—şi ĩncã fac legea. S—a trecut de la supremaţia absolutã, la o desconsiderare stupefiantã [v. inaptitudinea funciarã, cum se zice, a Pãr. Balthasar de a sesiza mãreţia lui Dionisie—m—a indignat când am citit acel alineat ultraginat şi mai mult decât relevant].
۞
Unde existã ceva sacramental sau de ĩmpãrtãşire.
[Ca versiunea localã/ etnicã a catolicismului.]
A strãpunge aparenţele, ‚acreţiunile’ şi neesenţialul.
۞
De rit estic oricum& triplul vot (la garaj) &ingratitudinea Romei.
Fenomenalul estic.
Tempo (1 ½ l.).
۞
La McCabe, de ex., primeazã anvergura excepţionalã a sinceritãţii şi a autotransparenţei.
۞
Nu conteazã despre ce—ci cum, cât de bine te rogi.
۞
Nu ce este dezirabil ‚ĩn general’ (o abstracţiune)—ci ceea ce este dezirabil pentru mine, ce mi se potriveşte mie.
۞
Ĩn nume propriu, ca şi formidabil creator de teologie şi filozofie.
Atelier/ laborator. Culturã. Educaţie. Formaţie. Discreţie.
Tomiştii majori ai sc. XX. Doi francezi, un neamţ, un englez.
Cãrţi, studii, ĩn nume propriu, despre adevãr, despre real, nu exegeze, interpretãri, istorie.
۞
Tomismul, ca alibi al ereziei şi al dizidenţei.
۞
Dacã nu tomism, scolasticã (raliere).
Cei de azi sunt şi antitomişti ĩnsã şi, vai, antiscolastici.
۞
Clase—vrafurile; Ep. SS; eu, sincer; tarabe. Istorie, litere, folclor, teologie, filozofie.
۞
Psihologic vs. abstract.
۞
Omenirea fermentatã, clocitã, dospitã.
۞
Franciscanii, legatari ai cistercienilor timpurii. Duh.
Merton: a alege.
Ceea ce se vede este cã aceste succesive reforme cãlugãreşti se preluau şi se continuau unele pe altele. Franciscanii şi cistercienii; Preasf. Toma şi benedictinismul.
Nu erau, fireşte, enclave—ci fenomene plastice, intersectate.
۞
Abia cã Occidentul este singurul care S—A CONFRUNTAT cu fenomene istorice de real pluralism (multiplicitatea de rituri, Ordine, teologii, direcţii, şcoli).
Occidentul creştin este unicul care a gestionat, şi care s—a strãduit sã gestioneze diversitatea, pluralismul.
Ĩn Estul schismatic, pluralismul este numai vorbã.
۞
Ticãloasele politici bisericeşti ale trufaşului Milton.
Fraza miltonianã.
۞
A degusta ‚ĩn avans’.
Termen, jalon, scalã, a ierarhiza.
۞
O pag. reuşitã de teologie calificatã. O pag. gânditã, raţionatã. A testa. Nu zburãtãceli, nu apeluri sentimentaliste.
۞
Un anglican ultraliberal; un istoric literar texan evreu; articolele despre supereroi.
۞
Pura previzibilitatea a liberalilor crânceni este şi mai supãrãtoare—fiindcã ea poartã masca ‚originalitãţii’, ‚,nonconformismului’ şi ‚creativitãţii’, a lipsei de ifose, etc..
۞
Pe unii pustiirea ‚scenei’ teologice actuale ĩi duce la neĩncredere ĩn teologie; pe mine mã duce la, dimpotrivã, ĩncredere NUMAI ĨN TEOLOGIE, fãrã concesii.
۞
BROS.
۞
Secret, mut scepticism/ nihilism secret.
۞
Novicii pentru care lumea SF ĩnseamnã disputa ĩntre TREK şi Lucas.
۞
A scrie despre SF—la alt nivel (--ca australianul; sau ca no. 4, ca no. 5;-- şi, bineĩnţeles, ca moş IH--).
۞
Necesara descoperire şi a limitelor, a fruntariilor.
۞
Nu pot face abstracţie de ereditatea mea rãsãriteanã, slav—pravoslavnicã, ‚humusul’, aluatul, lutul, firea.
۞
Una este a apostazia (abominabil!), alta—a se alimenta suficient, a se nutri.
۞
Ei spun cã ceea ce nu este otrãvit, ĩnveninat, ĩncrâncenat, fanatizat, nu este autentic.
۞
Soluţia nu este regresul, paradigma medievalã, artificialitatea, falsa medievalitate.
Schismaticii nu au ajuns la o sintezã perenã, ci au rãmas la modelul medieval, dealtfel asezonat dupã gust.
Idealizarea. Idealizarea vanã.
Aşa cum mi se par mie ,de aici, anglicanii, budiştii, etc.—teologi/ filozofi senini, etc..
۞
O pg./ s.. Eseuri. No.. Vrafurile; clase. SF.
۞
Ce fac, ce sunt, nu pseudo—identitate fictivã, ‚culturalã’.
۞
Modelarea structuralã cerebralã.
۞
Brazilienii. Asperger.
Cafea. Orã. Lista III.
۞
Precaritatea culturalã, lacune, etc..
Ocazia.
Cãrţile pentru vacanţã. Selecţie.
Cafea. A ieşi. ‚90; ed.. Şansã. Supereroii.
۞
A murit Westlake.
۞
Albituri.
Albume; teologie; orã; nuvele, antologia, genuri.
Cafea.
Cafea,...—cf. ieri, orã; alineate, no..
Dezgustãtorul ST. Sfãtoşenia lui de babã.
۞
Pe vremuri, stânga era din oficiu ĩmpotriva prostiei ‚de dreapta’. Ĩnsã acum?
۞
Cafea,...—cf. ieri; orã; alineate—no..
Albume; listate, ...; antologia, ed., teologie; orã.
Orã. Lista III.