ITINERARII PLATONICIENE ALE GÂNDIRII CREŞTINE ĨN SC. XX
Intenţia unei perspective creştine platoniste—la Pãr. Habra, la Picard, la Pieper, ĩn tomismul platonist, poate la Ratzinger.
Devenit creştin la 51 de ani, Picard (care aparţinea marii generaţii ‚88) ar fi apostaziat, aflu, pe patul de moarte, revenind la mozaism.
Poate cã platonismul (propriu—zis, efectiv) nu este pierdut pentru gândirea creştinã.
N—aş zice cã pe mine firea mã—ndreaptã cumva mai puţin cãtre aristotelism decât cãtre platonism; iar o sintezã, neeclecticã, pare nu numai posibilã/ fezabilã, ci şi necesarã şi chiar fireascã şi salutarã—o mutualã ĩntregire.
Books are good company, in sad times and happy times, for books are people — people who have managed to stay alive by hiding between the covers of a book (E. B. White)
Se afișează postările cu eticheta platonism. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta platonism. Afișați toate postările
miercuri, 11 martie 2009
luni, 6 octombrie 2008
NOTE OBLICE
NOTE OBLICE
Existã cel puţin un admirator al literaturii lui Grass:moş Rusdhie .Complezenţã?Convingere? Complimente de circumstanţã?
۞
Sunt mai interesat sã citesc un roman,decât un volum de eseuri;gãsesc cã romanul are un interes spontan mai mare—creaţia,poezia.
۞
La aşa—zişii teologi moderni de orientare platonicianã nu existã teze specifice,nici metode caracteristice,ceva cu adevãrat specific—ci numai nişte vagi revendicãri de ansamblu.Nu existã nimic propriu—zis platonician la ei,sau individualizabil ca platonician—ci numai o retoricã vagã,fãrã conţinut. Ei nu aduc nimic platonician,nici o substanţã concretã,individualizatã.Totul se reduce la nişte clişee,la nişte etichete fãrã semnificaţie.E ceva atât de vag,de general,de nespecific,ĩncât e o greşealã etichetarea cu numele vreunei doctrine specifice.
Ce e,mai exact,specific platonician la aceşti aşa—zişi noi platonicieni,dealtfel aşa de minimalişti?Prin ce sunt ei platonicieni?[Ĩn sensul ĩn care la marii augustinieni occidentali ai sc. XIII, apoi la Visarion şi Ficino,existã teze,atitudini,poziţii propriu—zis platoniciene,identificabile ca atare şi desemnabile.]
Totul pare sã fie redus mai degrabã la predispoziţii temperamentale,la chestiuni de orientare naturalã a minţii—nu la doctrine,nici la teze specifice.Lucrurile au fost aduse la nivelul unor etichete corespunzând unei „ĩnţelegeri” literare şi simpliste.
--E platonician?Dar prin ce?
۞
Intensa viaţã teologicã a Franţei,pe pragul Evului Mediu:Prosper de Aquitania, aşa—numiţii massilieni,Arnobiu cel tânãr, Faustus de Riez,Ilarie de Arles, De vocatione omnium gentium,Cæsarius de Arles.Virajul:pe la 529.Controversele;scrierile;sinoadele locale. Tradiţia localã francezã.
۞
Esenţialismul curajos a trecut,ulterior,prin strunga liberalismului,ĩn minimalism:minim de noţiuni,de referinţe,de autori.
Existã cel puţin un admirator al literaturii lui Grass:moş Rusdhie .Complezenţã?Convingere? Complimente de circumstanţã?
۞
Sunt mai interesat sã citesc un roman,decât un volum de eseuri;gãsesc cã romanul are un interes spontan mai mare—creaţia,poezia.
۞
La aşa—zişii teologi moderni de orientare platonicianã nu existã teze specifice,nici metode caracteristice,ceva cu adevãrat specific—ci numai nişte vagi revendicãri de ansamblu.Nu existã nimic propriu—zis platonician la ei,sau individualizabil ca platonician—ci numai o retoricã vagã,fãrã conţinut. Ei nu aduc nimic platonician,nici o substanţã concretã,individualizatã.Totul se reduce la nişte clişee,la nişte etichete fãrã semnificaţie.E ceva atât de vag,de general,de nespecific,ĩncât e o greşealã etichetarea cu numele vreunei doctrine specifice.
Ce e,mai exact,specific platonician la aceşti aşa—zişi noi platonicieni,dealtfel aşa de minimalişti?Prin ce sunt ei platonicieni?[Ĩn sensul ĩn care la marii augustinieni occidentali ai sc. XIII, apoi la Visarion şi Ficino,existã teze,atitudini,poziţii propriu—zis platoniciene,identificabile ca atare şi desemnabile.]
Totul pare sã fie redus mai degrabã la predispoziţii temperamentale,la chestiuni de orientare naturalã a minţii—nu la doctrine,nici la teze specifice.Lucrurile au fost aduse la nivelul unor etichete corespunzând unei „ĩnţelegeri” literare şi simpliste.
--E platonician?Dar prin ce?
۞
Intensa viaţã teologicã a Franţei,pe pragul Evului Mediu:Prosper de Aquitania, aşa—numiţii massilieni,Arnobiu cel tânãr, Faustus de Riez,Ilarie de Arles, De vocatione omnium gentium,Cæsarius de Arles.Virajul:pe la 529.Controversele;scrierile;sinoadele locale. Tradiţia localã francezã.
۞
Esenţialismul curajos a trecut,ulterior,prin strunga liberalismului,ĩn minimalism:minim de noţiuni,de referinţe,de autori.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)