Din viaţã

Atunci când se adreseazã prostituatei Biserica trebuie sã vorbeascã limbajul pocãinţei, nu pe al proxenetismului; totuşi, unii iezuiţi de azi ar vrea sã ne convingã cã Biserica trebuie sã—i vorbeascã prostituatei limbajul proxenetismului.
۞
Ca eseist independent, quinceyan (A., LB, PC).
۞
Primatul papal este un fapt, un dat, nu un principiu.
De la Bunge, preotul melkit şi Tresmontant, la Jaki şi Saward, este vorba despre atitudini faţã de un fapt concret—nu de militantism faţã de un principiu, sau de un deziderat.
۞
Pot spune cã am ĩncredere ĩn inteligenţã—ĩn minoritatea inteligentã—ĩn inteligenţã aşa cum o reprezintã minoritatea inteligentã şi activã.
۞
Cartea lui Manning despre Vaticanul I (o recomandã Peters).
۞
Ĩmi pot permite o dietã culturalã de excepţie şi necesarã.
۞
Temperamentalii.
Expresii ale temperamentului, nu toane.
۞
Nouãzecismul SF—anost; strident, artificial, provincial şi anost.
۞
A patra asemenea listã americanã. Nutrit.
۞
Utilitariştii—cei pentru care scrisul nu—şi este propria rãsplatã, iar eseistica—propriul scop. Ei nu—s scriitori, ci lucrãtori sociali, activişti sociali.
Cã ceva ‚trebuie sã serveascã la ...’.
۞
'one of the world's foremost authorities on Franz Overbeck’
[Mda, existã şi acest palier savant.]
۞
Kurp şi plãcerile de eseist.
۞
'very little that is quite so focused and "intellectual" and satirical as Mencken's style’—extraordinar spus (Teachout citeazã asta dintr—o scrisoare a unui cititor de—al lui).
۞
Jurnalele lui Bloy (sau Rozanov) sunt un exemplu bun pentru ceea ce aş vrea sã fac cu acest site.
۞
Liberalismul, azi, este un capitalism cu moralã de stânga; ceea ce—l deosebeşte de stângism este economia, iar de conservatorism—morala.
۞
Eu scriu oricum—diferenţa este cã mai şi public; vocaţia este cea de literat, de scriitor, de creator.
۞
Unde sunt atâţia autori (mai ales neamericani) la Kurp?
۞
Azi am ĩntâlnit doi anestezişti; apoi am citit despre D.J. Enright.
۞
Din punct de vedere economic, existã trei direcţii; din punct de vedere moral, douã.
۞
Literaturã, istorie, religie. De la literaturã, am ajuns la filozofie; de la filozofie, la ştiinţe. Filozofia, ca ĩndeletnicire de literat; ştiinţele, ca ĩndeletnicire de filozof.
۞
Au dat o versiune hedonicã austeritãţii materialiştilor.
۞
Paleologu vorbea având aproximativ aceeaşi grilã filozoficã ca şi Noica.
Era grila interbelicilor educaţi.
۞
Rãzboi GAZIER ,spune un dobitoc.
۞
Doctrina este una; oamenii sunt alta. Doctrinele sunt bune; oamenii sunt mediocri.
۞
Kurp, Myers, Ralea, GC, criticii (--antologia--).
۞
‚—Dom’ doctor, da’ nu ştiam cã—i aşa mare grabã.’ (Ardeleanul care nu se mai ‚atinsese’ de nevastã trei luni.)
۞
La Mettrie este filozoful profesorului meu de biofizicã; Condillac este filozoful lui Cãlinescu (şi al senzorialului).
O ed. francezã a lui La Mettrie, scoasã de socialişti. Propagandã materialistã, ‚clasicii’.
۞
Sexul, ca şi proza—cei fãcuţi pentru artã, reuşitã, altruism rezonabil, sunt la fel de rari.
Sexul celor mai mulţi este ca şi scrisorile sau biletele lor (sau tezele, sau, bineĩnţeles, orice alt fel de scrieri—sau desenele, grafica, etc.)—la fel de submediocru, anost, tern.
Ĩn ambele cazuri, ‚preliminarul uman’ este explicaţia.
Primeazã elementul uman, personal.
۞
Naturala ĩndeletnicire cu studiul religiilor.
Budism/ Zen, daoism, confucianism, hinduism—nu ĩnsã şi maculatura, maldãrele de fiţuici ‚de spiritualitate’—surogate.
2 x ILC (‚93—lecturã; rezumat).
‚92—ipoteza/ carierã.
۞
Prompt—‚Nici vorbã!’ (marţi)—neadmiţând ripostã, energic, decis.
۞
Criteriul canonizãrii nu este ‚mântuirea’, sau sfinţirea—ci exemplaritatea.
۞
Unele ‚uniri’ au fost fãcute mai degrabã ĩn termeni privilegiaţi—ca ‚nuntã’, ca ‚unire’ veritabilã, ca perfectare a unitãţii poporului Lui Dumnezeu—nu ca ‚dezicere’ a uneia din pãrţi de istoria ei. Nu doar antiohienii—ci şi, de fapt, ruşii, ucrainienii, chiar ardelenii (care asumau Biserica româneascã dinaintea sc. XVIII).
Inclusiv ‚paranteza schismaticã’.
۞
Ĩncântãtoarea, superexcitanta M__a.
۞
Chesterton indica decis cãtre transluciditatea trupului, lumina noeticã a omului, cãtre astfel de haruri. Azi, mulţi par, chiar sub aparenţe contrarii, a nu—l prea mai lua ĩn serios pe teoforul Toma ca sfânt.
۞
Copilãria este un ‚tip’ (imperfect), nu şi o realizare.
۞
Mai existã azi vreun alt filioquist?
Probitatea teologicã englezã.
۞
'the unembarrassed retrieval of certain highly-charged spiritual writers and themes, combined with a firm dogmatic underpinning’—aşa se numeşte, azi, eufemistic, ‘modelul rãsãritean’—sau ortodoxia pur şi simplu. Cum se vede, ea este şi un fel de act de curaj.
۞
Când citarea papilor este teologic necesarã, şi când este numai oportunism, ceva de circumstanţã.
۞
Nu—s cãrţi religioase, ci de filologie, de ştiinţã.
۞
Uneori, oamenii gândesc cu o ipocrizie care nici nu este a lor, ci o preiau din mediu.
۞
Lubac era o vedetã teologicã pentru generaţia bunicii mele—pentru generaţia celor nãscuţi ĩn anii ‚20—ca cei doi Papi succesivi, etc..
Azi, el este teologul bunicilor, al celor din generaţia bunicilor.
۞
Hurezeanu spune cã Popescu este unul dintre puţinii suporteri fãrã fisurã ai lui Obama dintre intelectualii români.
۞
Lucruri care n—au sens decât ĩn context, ĩn orchestrã, ‚ĩn larg’; iar considerarea lor ‚izolat’ nu este o opţiune. N—ar fi putut fi ‚şi aşa’. Nu ĩntâmplãtor, nu aleator existã contextul, orchestra.
۞
Moş Paleologu avea, mi se pare, un soi de ingenuitate ‚voluntarã’.
۞
Vârsta la care sã mã pronunţ.
Vanitatea ‚autolimitãrii’.
۞
Iubirea lexicografului Johnson; memorialele acestei iubiri.
۞
‚—Sunt creştin, dar nu voi lãsa ca asta sã—mi afecteze viaţa!’
۞
Nou:-- 4 x ed. +ziarele+ japonezul, ed..
۞
Asezonat cu câţiva tomişti; cu clasicele; cu Fer. Ioan;
A comunica bucuria tomistã.
۞
Copila cu Hugo şi Brunea—Fox.
Vreme, strungã, ţintã+ 3 s.+ cf. joi+ salariul, ieri.
Alegere. Carnet, ieri.
Schimb mai susţinut+ mixt: ambele registre (gen şi savantlâc). A alterna. Romane: nevoie. Ţaţa :listã. Treptat. Abstract. A testa. Ĩncercat, experimentat. A atinge.
Pentru mine, savoarea ţine şi de un soi de ĩnsufleţire, ĩnviorare, o efervescenţã, o irizare.
3 x ed. +teologie, cãrţi. Teologie: douã ed.; izvoare.
۞
Şansa de a şi fi ....Ocazia de a le face istorie, de a le da sens istoric. PC, preotul englez, A..
۞
A miza pe sursele directe.
Pervertire, corupere.
۞
4 x ed.. 5 x ed.. Cãrţi de teologie modernã: 2 x ed.; izvoare.
Gust, stil, impresia persoanei. Nu numai doctrinã, ci şi persoane, farmec, impresia fãcutã de persoanã, de om, de umanitatea cutãruia.
۞
Creştinismul se ĩmpotriveşte DEZORDINILOR, haosului, anarhiei, iraţionalului.
Sigur cã, istoric, pentru cei mai mulţi s—a dovedit a fi mai la ĩndemânã sã suprimi decât sã educi; sã ĩnãbuşi, decât sã moderezi. Este un expedient, la care recurg mediocrii sau nechemaţii.
Ei nu mai fac pedagogie, ci represie.
۞
Uneori, iubite Parmenide, pãrem sã avem o idee mai ĩnaltã despre umanitatea şi moderaţia sfinţilor sau chiar şi numai cele ale unor figuri culturale ĩnsemnate, decât despre cele—cu atât mai ĩnãlţate—ale Lui Iisus.
۞
Cutremurat, zguduit, scuturat de frigurile iubirii pentru Hristos.
۞
Nu au ideile care le trebuie, care le—ar fi necesare, şi care i—ar ajuta.
۞
O panoramã a pãgânismului sc. XX—genocidurile.
۞
Iubirea nu este idolatrie. Iar femeile au nevoie de corectivul masculin, de curãţia moralã bãrbãteascã, de cinstea masculinã. (Nimeni nu va avertiza ĩmpotriva mediilor feminine decât femeile.)
۞
O feteascã neagrã munteneascã Pietroasa.
۞
Bucuria fãrã Dumnezeu:-- Dumnezeu ĩl urãşte pe cel care—i umileşte pe fraţii sãi, oameni sau animale.
۞
Mila, sinceritatea.
۞
Bineĩnţeles cã nu l—ar interesa şi Sf. Spirit, Domnul şi de viaţã dãtãtorul (aşa cum ĩl intereseazã triada hindusã, de ex.).
۞
Ĩmpunsãturile.
۞
Ĩn oricine existã o sete nestãvilitã—şi adesea pervertitã—dupã Dumnezeu.
۞
Geniu. Ĩnzestrare. Ca sã aleg un cuvânt: geniu—aceasta este impresia pe care mi—o fãcuse Ratzinger cvadrigenar.
۞
O fi experimentat—o; dar n—a ştiu s—o gândeascã, s—o ĩnţeleagã. Asemenea incongruenţe se ĩntâlnesc ĩn istorie, şi uneori ele depind de factori anodini.
۞
Plãceri: --iubire, lecturi, vin, picturã.
Oameni ĩntregi—nu bicisnici.
۞
Trebuie sã recunosc cã eu sunt, decis, omul francilor.
۞
Singurul monarhism respectabil pe care l—am ĩntâlnit a fost cel al lui Marcel, a cãrui viaţã constituie o lecţie de umanitate.
۞
Sunt unul dintre oamenii pentru care sfinţenia lui Carol cel Mare nu este ceva de desconsiderat.
Wojtyla la Athos, şi sfântul potir sãrutat avid.
۞
Cã vestirea Nazarineanului a rodit şi pe tronul Franţei.
۞
Delicioasã solitudine etilicã—sãrut al orei.
۞
Când ţãrile erau guvernate de sfinţi (Ungaria, Rusia, Anglia, Franţa).
۞
Dacã ne mai iubim, fãrã a ne mai pofti.
۞
Cine vrea sã lipseascã vestul de sfinţenia Sf. Carol cel Mare, şi de declararea acesteia, vrea sã—l lipseascã de chiar inima lui, de funcţia lui.
۞
Monarhism; vin; Lemmon; SF. Vehicol.
۞
Prin mijlocirea Sf. Ilarie de Poitiers.
Spontan.
A cere.
۞
Creştinii (francezi, etc.) ,nexenofobi, care iau creştinismul de bun.
EMC dãdea mãrturie pentru asta (cãminele).
۞
Ajustãrile:-- neremarcate, luate ca atare, sau dispreţuite.
۞
Savoarea, şi istoria (gãrzile, moşul, cãrţi, manualul de diabetologie).
۞
Când silabiseam câteva principii de fizicã şi luam votul newtonian.
Ceva meritat.
۞
De fapt, cu Pãr. B. nu regãsesc decât principiile lui CT, şi ideile şi reţinerile acestuia; preotul nu era mai liberal.
۞
Sc. XX va rãmâne ca un secol eroic al Bisericii; un veac de mizerie şi de eroism—de apostazie deşãnţatã şi de eroism consecvent.
Coana preoteasã.
‚97.
Prelegerile tomiste. Curgerea. Vin+ a oferi+ rugãc..
۞
Iubire.
Pe rând:--bergsonian; luteran; --ateu; --‚ortodox’; --lefebvrist; --anglican. A apostazia. Ca şi clinician: lefebvrist.
Vitalist (‚97). Gradual. Sacramente.
۞
Fericirea iubirii; a vinului; a agapei; a coreligionarilor; a artei; a literaturii.
۞
Ĩn lumina Preacuratului, noi suntem, iubito, una ....
Creştinii ĩn viaţã:--Jaki, Gilbert, Sigrist, Papa, Lehmann, Kasper, etc..
Suntem o mulţime sub semnul Nazarineanului.
Mulţi aşteptãm Duminica Tomei.
۞
Pe cine—i iubeşte, ĩi şi converteşte.
Schimb. 4 x ed.. 5 x ed.. 2 x strungã. Ce cãrţi—cf. joi. 3 s.. Ora. Biblistica. Curviştina—vin.. Vin. Urarea.
۞
Depind de oameni, da, dar asta este ceva vrut de Tatãl, de preabunul Dumnezeu, Tatãl.
۞
Intenţia care descoperã o ĩnţelepciune.
A vorbi, neĩnfricat, limbajul iubirii.
۞
Nimic nu este ĩntâmplãtor; nu aleatoriu Dumnezeu mi l—a trimis pe acest ierarh ....
۞
Metafizicienii ĩndrãgostiţi de Nazarinean: excluşi, sec.
۞
Sacramentalul unirii cu femeia.
Unghi.
۞
Sexul, religia.
Putere.
۞
Pe scurt: dacã spun cã ceva este adevãrat despre anglicani, nu—nseamnã cã este adevãrat şi despre adventişti.
۞
Alegând ĩntre douã rele, este mai bine sã ai faptele, fãrã adevãr, decât ‚adevãrul’, abstract, fãrã fapte. Sunt, da, o fire empiricã.
۞
Nu ştii ce cãi alege Dumnezeu, preasfântul.
Catolic, filomarxist.
۞
Medicina muncii. Ana F..
۞
AC despre impresia produsã de teza mea; jubilare; chix; ceai.