Ĩndemnul, principiul, norma lui Manning.
۞
Vechii cistercieni englezi.
Afectuos.
Ĩn cinstea lor.
Mijlocire.
Omenie.
۞
De la francofilie, la anglofilie.
Deşi, bineĩnţeles, francofilia rãmâne fondul (sem. VIII), iar anglofilia este cumva şi una ‚de aport’.
۞
Formidabilii vechi cistercieni englezi. Cuvintele unuia despre prietenie. Omenie. Sinceritate.
۞
Desfãtãtorul sunet occidental, nota autentic occidentalã.
Sc. XII.
۞
Un Ordin monastic valoreazã atâta timp cât este o şcoalã, un instrument real. De aceea, Ordinele ĩnsele sunt mai puţin interesante decât unele porţiuni din istoria lor, câteva faze. Ordinele se comportã ca nişte şcoli, sau tendinţe de creativitate; unele ĩşi supravieţuiesc de fapt, ĩşi depãşesc termenul. Ele nu—s altfel decât şcolile, curentele şi tendinţele monastice rãsãritene—numai cã instituţionalizate—impulsul se epuizeazã.
۞
Generalitãţi.
Vag.
Experienţe.
Reticenţã.
۞
Eu monahismul ĩl gândesc mai mult ca funcţie terapeuticã, tãmãduitoare—ca necesitate, terapie, decât ca eshatologie, profetism, prevestire, devansare, ‚surplus’; este o nevoie adâncã, nu un ornament.
۞
Rugãciunea trebuie sã fie ceva mai intim decât gândirea—nu mai formal şi mai ‚oficial’.
۞
Hagiografia scrisã de Sf. Atanasie, Grigore Dialogul, Bonaventura.
۞
Trãsãturile franciscane—şi asta ĩn mod real, nu convenţional sau exterior—ale teologiei Fer. Ioan Duns Scotus.
۞
Este o nevoie—şi o terapie—şi o moderare; o necesitate, nu o podoabã, o pozã, un ornament.
۞
Viaţa unor mari sfinţi, slujitã de cãtre mintea şi teologia altor la fel de mari sfinţi.
Hagiografia cu adevãrat patristicã.
۞
Evlavia trapistã cãtre câţiva mari sfinţi orientali.
۞
Din alt unghi: --dinspre egipteni, vechii dominicani germani şi cartea iezuitului ‚Inofensiv’ despre mistici.
Aveau viaţã de egipteni, se antrenau ca egiptenii din vechime.
۞
Câteva safire ale hagiografiei medievale şi postmedievale occidentale. Izvoare. A testa.
۞
Schismaticii confundã spiritualitatea cu dependenţa culturalã, cu satelitarea culturalã—cu ĩnfeudarea culturalã.
۞
Tot ar putea exista contacte intense cu nişte astfel de abaţii şi mãnãstiri (cisterciene; benedictine; trapiste; carmelite; dominicane; franciscane).
[De fapt, ĩn felul lui More, PC, JM ....]
۞
De unde s—a dus libertatea, s—au dus teoza şi creştinismul.
۞
A se aşeza, pune, situa, plasa sub acoperãmântul, sub protecţia ....
۞
Lista mea—firesc, spontan, neforţat. Cinci volete. A alterna.
Mâini de anglican pios, de carmelit.
۞
A—şi trãi propria viaţã/ şansã. Abuz cultural/ livresc.
۞
O gândire valabilã obiectiv, o investigaţie metafizicã asupra condiţiilor divinizãrii (cristologia, locurile cristologice ale VT).
۞
Antioocidentalismul furibund al vesticilor de azi, alienarea, neidentificarea cu elementul vestic .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu