Marilynne Robinson: ‘Înainte, creştini liberali: credinţa nu se referã la evlavie sau la mântuirea personalã, ci la ajutorarea celor nevoiaşi’ (2006)

Marilynne Robinson: ‘Înainte, creştini liberali: credinţa nu se referã la evlavie sau la mântuirea personalã, ci la ajutorarea celor nevoiaşi’ (2006)


Istoric, însufleţirile religioase de masã tind sã fie declanşate de cãtre ciumã şi foamete. Marile deşteptãri au fost declanşate prin predici, în primul caz de cãtre pastorul congregaţionalist şi metafizicianul Jonathan Edwards, al treilea preşedinte al Princetonului, şi în al doilea de cãtre juristul prezbiterian şi aboliţionistul C G Finney, care ulterior a funcţionat ca preşedinte al Colegiului Oberlin. În vreme ce ambele mişcãri au fost remarcabile pentru consecinţele bune şi de duratã din punctual de vedere al modului cum merg lucrurile în aceastã lume, ele au lãsat o moştenire pe care propriile lor tradiţii au refuzat—o, credinţa cã mântuirea survenea într—o experienţã discretã, neambiguã, pe care au numit—o convertire, pe care cei care au pãstrat credinţa o numesc ‘a fi renãscut’. O criticã importantã a acestui model a fost cã el crea nefericire şi deznãdejde printer cei numiţi ‘fãrã speranţã’—printre care s—a gãsit Emily Dickinson atunci când o mare renaştere a mãturat Colegiul Mount Holyoke. Critica liberalã, respingerea ideii cã cineva putea fi convins în mod sigur de propria sa mântuire şi putea chiar sã aplice un standard îndeajuns de obiectiv stãrii sufletelor altora, era de fapt o întoarcere la calvinism şi insistenţa lui asupra libertãţii absolute a Lui Dumnezeu. Adicã, era o respingere pe temeiuri teologice a unei doctrine noi. Aşadar aici s—a deschis marea dezbinare în creştinismul protestant american. Mã aflu de partea liberalã a acestei despãrţiri.

Istoria este foarte ironicã, cu toate cã istoricii rareori par sã vadã gluma. Primele douã deşteptãri au fost opera a doi intelectuali din est. […]
A doua mare deşteptare, în care Charles Finney a figurat în chip aşa de proeminent, era puternic aţintitã asupra sclaviei şi a abolirii ei, şi deasmeni asupra educaţiei femeilor.