STRATIGRAFIE, COGNIŢIE, DIFERENŢIERE

STRATIGRAFIE, COGNIŢIE, DIFERENŢIERE



HOT KID al lui Elmore Leonard este un exemplu bun de ceea ce numesc cele trei nuvele ale artei literare narative sau dramatice—nivelul ‚epidermei’ sau al stilului; nivelul ‚unitãţilor’ (personaje, ‚intrigã’, subiecte)—‚ingredientele’; şi miezul, planul cel mai adânc, stratul cel mai profund—cel al ‚raporturilor’, al ‚relaţiilor’ stabilite ĩntre elemente, al balanţelor—acestea sunt cele trei straturi, prin care temele şi particularitãţile taie ĩn adâncime.
La aceastã carte a lui Leonard, satisfãcãtoare sunt primul şi ultimul dintre nuvele—stilul, tratamentul narativ, ‚pagina’—şi ‚raporturile’. Ca ‚subiect’, ca ingrediente, ca ‚indivizi’ şi ĩntâmplãri, nu oferã ceea ce consider eu cã este cel mai excitant; nu—dar are dreptate atât ĩn felul cum scrie, cum pune—n paginã, cât şi ĩn planul terţ, planul ‚reflecţiei’, al noimei.
Eu cred cã se poate vorbi despre subiecte/ tipuri umane/ indivizi care, ĩn intenţia realistã (sau convenţional—realistã) sã fie intrinsec neinteresanţi, refractari la ‚prelucrare’; nu cred cã alegerea este ,ĩn absolut, irelevantã—cã, ĩn mâinile potrivite, orice poate ajunge sã parã intrinsec interesant—cã dacã nu aratã aşa atunci avem de—a face cu un eşec de ‚preparare’ a materialului, etc.. Nu cred toate astea.
Orice este interesant dacã este arãtat ĩn adevãrul lui; dar atunci ceea ce—l face interesant este cogniţia (care este a minţii ĩn raportul ei deschis cu realul) şi nu meritele lui intrinseci. Şi poate fi şi mai interesant, are un plus de interes, dacã este şi intrinsec interesant—ceea ce este altceva—şi corespunde obiectiv unui plus de diferenţiere: ceva este cu atât mai interesant cu cât este mai diferenţiat—ceea ce aduce aici la luminã o concepţie ierarhicã a realitãţii. [Ceea ce argumentau ‚moderniştii’, ‚citadinii’ şi ‚antipãşuniştii’ noştri interbelici şi ulteriori.]
Pentru o minte diferenţiatã, existã o ierarhie, nu—s toate echivalente, nu toate au acelaşi interes.
Interesul intrinsec poate fi scos la luminã şi prin plasarea ĩn raporturi interesante şi relevante .
۞
Mai sunt şi din cei care susţin cã despre lucruri nimic nu este de cunoscut, de elucidat—ci totul de inventat, de nãscocit; Petrescu şi maestrul sãu Cãlinescu flirtau cu aceastã tezã estetistã şi finitistã.
۞
Indiferent de unghi, sau de atitudinea epicã, vieţile unor gangsteri sau plugari sunt ,ĩn intenţia realistã, intrinsec mai puţin interesante decât cele ale unor intelectuali. Bineĩnţeles cã ĩn practicã o descriere a primelor poate fi ea ĩnsãşi intrinsec mai interesantã şi estetic valabilã decât o descriere a celorlalte.
۞
HOT KID este o carte despre gangsteri—bine scrisã, bine conceputã (iar prin ‚conceputã’ nu ĩnţeleg schiţatã/ plãnuitã/ croitã/ intuitã iniţial sau preliminar, nu, ci realizatã la cel de—al treilea nivel descris mai sus).
Gangsterii şi prostituatele lui Leonard nu—s de vodevil, şi de aceea i—am discutat romanul cu referinţã la ‚intenţia realistã’.
۞
Prin concepţie eu nu desemnez elementul preliminar—intelectual, ci pe acela al plenitudinii realizãrii, al reuşitei.