View My Stats

vineri, 23 ianuarie 2009

SONORUL PAPISM AL UNOR ANGLICANI



Nu prea ĩnţeleg papismul anglicanilor—papism uneori ostentativ şi ĩntotdeauna frondeur—preoţi papişti, franciscani anglicani papişti, benedictini anglicani papişti—rãmâne totuşi faptul cã la ei anglicanismul ĩntrece papismul, cã subordoneazã papismul anglicanismului, cã preferã anglicanismul, papismului—altfel, ar deveni catolici, nu numai ...’papişti’.
De aceea rãmâne sã remarcãm cã exaltatul papism al acestor câtorva anglicani constituie mai mult o bizarerie britanicã, o extravaganţã.
Cãci, ĩn ultimã instanţã, confruntaţi cu o alegere, ei se decid pentru anglicanism. Cred ĩncã mai puţin ĩn autenticitatea şi lealitatea ‚papismului’ lor, decât ĩn acelea ale papismului celor câţiva ‚ortodocşi’ care au pretins a—l fi profesat; dacã un rãsãritean (schismatic) se mai poate ĩntrucâtva prevala de alibiul ‚tradiţiei’ locale, al specificului eclezial, un anglican n—are, mi se pare, aceastã ieşire la—ndemânã.
Dacã anglicanii respectivi sunt mai leali ‚tradiţiei anglicane’ şi ‚specificului anglican’ decât papismului, ĩnseamnã cã alegerea lor este deja fãcutã: ei sunt papişti ĩn mãsura ĩn care anglicanismul lor fundamental şi prioritar o poate permite.
Când e de ales ĩntre anglicanism şi lealitatea papalã, ei aleg ‚specificul anglican’.

Un comentariu:

Ela Roseni spunea...

Cred ca, atunci cand vine vorba de religie, foarte multi oameni sunt "frondeuri"...As avea curajul sa sustin ca majoritatea...Tre' doar sa urmarim...faptele. Daca vorbim de credinta, atunci e altceva