Sfinţi cãrora apusenii li se rugau odinioarã

Sfinţi cãrora apusenii li se rugau odinioarã




Câţiva sfinţi cãrora creştinii apuseni obişnuiau sã li se roage sunt: Margareta de Antiohia (protectoarea travaliilor şi naşterilor), Sf. Ecaterina de Alexandria (patroana bibliotecilor, bibliotecarilor şi arhivarilor, ca şi a teologilor, filozofilor, savanţilor), Sf. Pantelimon, Sf. Barbara.
Aceşti patru sfinţi fãceau parte dintr—un grup de sfinţi cinstiţi în comun, ‘cei paisprezece sfinţi ajutãtori’ (dintre care mai cunoscuţi astãzi sunt Vlasie, Cristofor, Gheorghe, Vitus şi Dionisie cel al tradiţiei pariziene). Cultul sfinţilor ajutãtori a început ca devoţiune germanã în sc. XIV. Reforma post—conciliarã a calendarului a adus şi desfiinţarea sãrbãtorii acestor sfinţi.
Sfintele Margareta şi Ecaterina fac atât parte din grupul celor ‘paisprezece sfinţi ajutãtori’, cât şi din grupul de sfinte persoane care populau viziunile Sf. Ioana de Arc (ceea ce constituie o mãrturie pentru rãspândirea devoţiunii cãtre aceşti ‘sfinţi ajutãtori’).
În viziunile Sf. Ioana de Arc apãreau Sf. Arhanghel Mihail, Margareta şi Ecaterina. Prezenţa Sf. Arhanghel e motivatã prin aceea cã e vorba de un înger, de un militar şi de ocrotitorul Franţei.
Ca şi în cazurile lui Antonie, Gheorghe şi Nicolae, Pantelimon, vedem o admirabilã lipsã de prejudecãţi la vechii creştini apuseni, care nu ezitau sã situeze în centrul evlaviei lor figuri ale Rãsãritului creştin.

Dumnezeu refuzã lumii sã aibã mãcar moaştele acelora de care lumea n—a fost vrednicã.
Twain face din Sf. Ioana o figurã marianã, şi convingãtor marianã. De aceea e potrivit ca drumul ei sã fi fost însoţit de douã mari embleme antice ale virtuţii virginale, Sfintele Margareta şi Ecaterina.
Twain credea în prezicerile Sf. Ioana, în capacitatea ei de a prezice cu acurateţe evenimente viitoare.