Vasquez,care este probabil cel mai inteligent,fin şi suplu,adictiv comentator catolic laic pe care ĩl citesc eu,scrie:"Catholicism will not become robust again until it can be conceived as independent from authority."Aşa gândesc şi eu;lecţia pe care o dau marii dizidenţi ai trecutului (ca,de ex.,marii jansenişti şi galicani) este cã nu profitau deloc de „dizidenţa" lor pentru a submina supranaturalul religiei,etc..Nu exista reprezentarea cã,excluzând obedienţa,tezele Bisericii sunt opţiuni personale,opinii.Bossuet nu umbla sã submineze teologia fundamentalã,nu submina dogmatica fiindcã odatã cu papismul totul se dezorganizeazã şi decade;nu,dimpotrivã.Şi poate fi menţionat cã probabil dogmatica profesatã de emancipatul Episcop galican era mult mai ortodoxã decât cea a unor „papişti" ca Noii Teologi din sc. XX.
Ceea ce mi se pare deplorabil este cã azi coerenţa dogmaticã nu mai pare a fi o funcţie a inteligenţei,ci a devenit,dimpotrivã,un indiciu de raliere ierarhicã—ceva cerut,pretins de fidelitatea faţã de Papã;ALTFEL,e numai opinie personalã,etc. (cãci la unii liberali se pot ĩncã ĩntâlni teze „tradiţionale"—şi anume,ca ceva privat,o opinie particularã).
Totul este fãcut sã depindã de,şi sã derive din,autoritatea Papei.Se pare cã,ALTFEL,totul se dezintegreazã.
Totul pare sã ajungã sã conteze de fapt numai ca exerciţiu de lealitate—de aici decurge,de asta depinde.Pe Bossuet se putea conta cã nu va arunca dogmatica peste bord,indiferent de ceea ce putea el gândi despre autoritatea papalã.Mi se va rãspunde:"—şi crezi cã toţi catolicii pot avea ĩnzestrarea lui Bossuet?"
Ţine de bizareria vremii noastre faptul cã astãzi cineva trebuie sã se comporte (şi sã se reprezinte pe sine ĩnsuşi) ca un papist servil,pentru a putea fi calcedonian,tridentin,etc.—cã totul este fãcut sã depindã de asta.(Mi se pare cã aceasta este lecţia amarã a „tradiţionaliştilor" catolici,ai cãror predecesori doctrinari aşezaserã totul ĩn dependenţã de ultramontanism—abia „tradiţionaliştii" au trebuit sã realizeze cã pentru a menţine doctrina tradiţionalã nu este deloc nevoie sã fii un papist temenit.)
Despre Papã se spune cã trebuie sã fie garantul,nu sursa ortodoxiei.El trebuie sã o garanteze, ca pe ceva dat şi crezut,nu sã o reemitã.
Existã,a survenit un transfer care face ca toate sã—i fie delegate Papei,orice sã fie crezut ĩn şi pentru şi prin Papã,prin medierea lui,semn de debilizare.Vi—l puteţi ĩnchipui pe un mare teolog al sc. XI sau XIII avid sã poatã cita ce—a mai spus Papa la cutare ocazie?Prea este fãcut totul sã depindã de autoritatea Papei.Prea este gândit ĩn termeni de disciplinã uniformã.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu