ECLEZIOLOGIE
Un preot catolic din Grecia,scriind despre ĩnţelesul episodului Corneanu de la Timişoara, semnaleazã câteva lucruri:
--cã ecleziologia Vaticanului I,care este aceeaşi cu cea medievalã latinã,este abolitã (ulterior, vrea sã o dreagã sugerând cã ar fi ‚completatã’,ĩnsã eu zic cã este contrazisã);
--cã poziţia Bisericii Ortodoxe de azi corespunde exact JURIDISMULUI EXCESIV abolit ĩn catolicism,şi cã este o ĩnţelegere incompletã şi sãracã;
--cã Vaticanul II face din ecumenism un imperativ creştin—ceea ce este stupid,fiindcã numai Iisus a stabilit care sunt imperativele creştine (v. Evanghelia celor douã norme);
--cã o eventualã repudiere a poziţiei antilatine rãsãritene ca simplã opinie va putea apãrea ca şi continuitate—o poziţie de o mie de ani va fi abolitã,negatã,şi aceastã abolire va trece drept fiind ĩn continuitate cu ceea ce neagã!
Stilistic,existã câteva ĩntorsãturi enervante,puerile („Catolicii care nu sunt de acord cu ...",etc. ;"bunul mitropolit").
Dealtfel,textul este confuz (confuzia repetatã a Bisericii Catolice cu Biserica de rit latin) şi ,repet,pueril sau stângaci („Pentru fiecare copil mama lui e cea mai frumoasã"="Biserica Romano—Catolicã [confuzie !!] ,pentru catolicul care crede ...,etc."—deci o formã de relativism corect politic).
Gestul lui Corneanu s—a vãzut cã nu exprimã nicio convingere,aşa ĩncât comparaţia cu ...Patr. Bekkos este rizibilã.
Pe tot parcursul articolului,este confundatã acceptarea doctrinelor „latine" (ca şi cum un adevãr ar fi latin sau altfel!) cu „convertirea la romano—catolicism",ceea ce este din nou stupid—ele nu caracterizeazã numai catolicismul de rit vestic,ci şi pe cel rãsãritean—dar vedem cã acest Pãrinte care trãieşte ĩn Grecia aparţine ‚şcolii Balamand’,care ‚repudiazã uniatismul’,etc..(Ĩn aceastã perspectivã, dacã se acceptã cã participarea vesticilor la primele Concilii ecumenice a fost redusã,ĩnseamnã cã a fost o greşealã din partea occidentalilor sã accepte „doctrinele bizantine" şi cã astfel şi—au poluat Biserica,orientalizând—o.)
El scrie mereu despre ‚dogmele latine’,ceea ce este o prostie;de ce au acceptat occidentalii ‚dogmele egiptene’?
Cât despre enormitatea propunerii unei unirii fãrã acceptarea dogmelor ‚latine’,ba mai mult, cu privirea lor drept ‚greşite dar nu eretice’—ce trãinicie ar avea o asemenea iniţiativã?
Ce comuniune ar mai fi,câtã vreme vesticii ar admite retrospectiv cã acele Concilii care au promulgat ‚dogmele latine’ nu vorbeau de fapt ĩn numele Bisericii lui Hristos,şi nu aveau mandatul lui Hristos?Ce minte bolnavã ar putea nãsoci un aşa plan?
Autorul ĩşi dã pe faţã premisele când desemneazã Conciliile mileniului secund drept ‚Concilii pretins ecumenice’.Cam atât despre cât acceptã el unicitatea şi vizibilitatea Bisericii Catolice.El cere „aprecierea deplinã a unor implicaţii dogmatice"—din pãcate,el ĩnsuşi pare sã nu aprecieze deplin implicaţiile dogmatice ale plenitudinii ,unicitãţii şi vizibilitãţii Bisericii Catolice (ale cãrei Concilii el le numeşte ‚zis ecumenice’!).
Oare el „apreciazã deplin" penibilul unilateralitãţii?"Apreciazã deplin" schisma?Dar nerecunoaşterea Sacramentelor?Dacã nici teologia sacramentalã nu este aceeaşi,despre care comuniune „aproape desãvârşitã" vorbeşte el?Suntem copii?Ĩn relativismul lui,el vede ĩn asemenea diferenţe numai caracterele ‚schismei’?Sau crede cã aceste atitudini vor putea fi abolite fãrã a fi repudiate,negate,şi cã totul va trece drept continuitate?
LINK:
http://bekkos.wordpress.com/2008/05/29/fr-paul-on-the-timisoara-incident/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu