PREMISELE ESTETICE,SPIRITUALE
Pentru un modern,ascultarea muzicii altor epoci—ba chiar a muzicii prebethoveniene ĩn particular—se aratã a fi un test şi totodatã o probã a mutaţiilor nu numai formale,ci şi profunde survenite.Ascultând o missã a lui Desprez,este sesizabilã acţiunea criticã implicitã a acestei muzici—şi a unei ASTFEL de muzici.E nevoie,mai ĩntâi,de destrãmarea superstiţiilor modernitãţii.
Fãrã a generaliza,modernitatea apare ca un bine de rang inferior.
Validitatea teologicã a gândirii Sf. Anselm,aşa de repudiatã aprioric ĩn vremurile moderne,ca „ incompletã” ĩn cel mai bun caz,ca „parţialã”, este probatã de cãtre „Pasiunile” lui Bach.Anselmismul [ĩn lecturã lutheranã],ca premisã teologicã şi spiritualã a oratoriilor lui Bach,este instaurat ĩn toatã valabilitatea lui de cãtre acestea.Bach a creat latura artisticã a aceleiaşi atitudini teologice.Este bizar cât de mulţi acceptã entuziast „anselmismul” „pus pe note”,transcris muzical,validat artistic,dar nu şi teologia ca atare.Iatã una din expresiile pure ale spiritualitãţii occidentale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu