Din viaţã

Waugh despre James, foarte pe scurt.
Romane de Kipling, Scott,
12 astfel de romane pe an. Altă lectură notabilă—James, ca şi FILOZOFIA BANILOR şi Neculce. ’20.
Lectura ca nutrire. Relaţia cu lectura.
Ca la antici—simţul anticilor pentru marile cărţi. James, Simmel, Neculce—citiţi.
Ce să citesc.
۞
Citibile; un ideal de citibilitate, ĩnsuşirea de a fi citibil.
۞
Zelul de babă scelerată al lui Dinescu, poate cea mai dezagreabilă şi lăbărţată figură publică românească, cu accese de demenţă; grasa, dezmăţata lui obrăznicie neghioabă.
۞
‘O ĩnduioşătoare inadecvare.’
۞
Câteva experienţe cognitive, ĩn amploarea lor reală şi cu experienţialitatea lor, cu coordonata lor ca existenţă.
Tocmai funcţionarea celei treceri ĩn pl. II, trecerea la reflecţia creativă.
۞
Bagatelizat ca pozeur şi şnapan.
۞
Relatarea, formularea, cu un gând mai ĩnalt.
۞
Tonicitatea existenţei, brio.
۞
Polemica uneori explicită—cui şi la ce opun eu religia şi gândirea teologică—de la ce pornesc, la ce raportez.
۞
Schismaticii fanatici, derapaţi ĩn falsitate şi ĩn abstract.
۞
Arta ritualizată şi subordonată ritualului. Bunul Claudel interpreta şi caracteriza arta religioasă bizantină nu altfel decât Simmel—ĩn termeni de exterioritate.
Ce implică o astfel de opţiune de artă.
۞
Falsificarea şi prejudecăţile.
La prag.
Pragul.
۞
Cârpăceala.
۞
Spectacolul derizoriu al unui candidat socialist şi lider al cărui model moral este Patriarhul (“Părintele Patr. Daniel, al BOR”), ale cărui dictoane vin de la Sf. Ioan Zlataust.
۞
Claudel chiar denunţa orga şi tămâia ĩn exces, decadenţa barocă sau postrenascentistă a religiei şi a cultului.
Religie clericizată,
Uneori pot să ĩnţeleg sau să ĩntrevăd cât de bine putea arăta, ĩn minte, acest ideal preconciliar al unei renaşteri a religiei. Sau, altfel spus, ceea ce s—a văzut după aceea nu arată de fapt nimic despre realitatea imaginii acelor oameni preconciliari care nădăjduiau ceva de la o posibilă refacere a vieţii religioase globale.
۞
Scrisorile, o culegere; un pamflet, nişte scrisori; poezie, piese, nişte trad..
۞
Claudel citează cu respect una din scrierile Pseudoareopagitului şi comentează ĩndelung.
Aşa apar la el Dionisie, Augustin, Toma, Aristotel, Platon, exegeţii biblici, după aceea poeţii englezi catolici. Odată ĩl citează, aprobativ, şi pe Bellarmin.
Gândirea ĩntâlneşte gândirea. Sau—gândirea prin gândire e ĩntâlnită.
Toma, Augustin, Maxim, Capadocienii, isihaştii, autorii Filocaliei.
Obiceiul, deprinderea reflecţiei pe texte, ‘cu textele’.
۞
Artificial. Pozeur. Fals.
۞
Degradarea frumosului nu e alta decât aceea a adevărului sau a intuiţiei binelui.
۞
Claudel nu orna, nu ĩnzorzona, ci se servea de limbajul lui firesc, intuitiv, pentru a exprima gândirea. Făcea operă de reflecţie folosind limbajul lui poetic.
Era chiar foarte critic cu privire la ceea ce văzuse ĩn bisericile preconciliare (--singurele pe care le ştia--). Ceea ce—l diferenţiază de fapt de ulteriorii progresişti extremişti este faptul că la Claudel medievalii şi tomismul sunt ţinute la cinste.
Aspectul comunitar al religiei practicate ĩl preocupa. Se referea la transformările religiei. Nu aprecia ĩn abstract.
Gândirea lui despre Dumnezeu şi religie, experienţele lui. Creaţia lui.
۞
Simpla reacţie nu educă, nu constituie ĩn sine o educaţie. Ceea ce vedem ĩn viaţa bisericească postconciliară este o gigantică reacţie de negare a ceea ce a fost discutabil ĩn vremea preconciliară. Ei, nu s—a ĩnvăţat nimic, şi reacţia e la fel de barbară ca şi ceea ce contestă.
Reacţia la formalismul preconciliar a fost una barbară.
۞
Cuvinte tari, vorbe mari.
Pe de altă parte, ce e bun simţ, şi ce e numai mediocritate.
۞
Ce e făcut ‘de bine, de rău’ e prost făcut şi devine lezant, are o semnificaţie proastă.
۞
O ‘formulă vie’, sau o figură de viaţă, o ĩnfăţişare a unor principii şi intuiţii, a unor elemente.
۞
De ce nu mă gândisem la prezenţa acestui element personal accentuat, ‘egotic’, la oameni ĩntregi ca şi Claudel—atitudine pentru care se putea opta decis, puteam să fi optat.
۞
Nu rutina conjugală, ci dimensiunile infinite ale orgasmului.
۞
La nivelul inerţial sau cel mai de jos.
۞
Meseria lui Claudel e semnificativă ĩntrucât ĩnseamnă atât politică şi practică—cât şi scara globală, mapamondul, cuprinderea civilizaţiilor.
Deprinderea de a avea civilizaţiile ca interlocutor, scara mapamondului.
۞
Anecdote gideene imbecile care tindeau să—l prezinte drept un bigot şi un mărginit.
۞
Plănuitul lui studiu despre Sf. Pavel.
۞
Stahl; articolele francezului. EW—vârsta. PG—eseuri—lecturi. A raporta. A compara. A confrunta. Pl. II. Părinţii—ca la PG. Cărţi studiabile—cf. ieri.
‘Morgan’.
۞
Cârpăceală.
۞
Câteva anoste ĩnsăilări agramate. Cârpăceală.
۞
Idealul religios al lui Claudel era MILENIUL MEDIEVAL, mileniul de la zorii Evului Mediu apusean la Renaştere. Reforma a alterat integritatea vieţii creştine vestice. Vremea marii arte a sinergiei şi a comunicării, a relaţionării.
۞
Waugh, francezul, ‘Morgan’, Stahl. PC. TT—filmele.
Doi filozofi—BW şi un semidoct (F). Ambii semidocţi—F şi B.
Stahl, BW şi semidoctul F.
--5--.
Cârpăceală.
۞
Ca scrise de ambasador—ca de la diplomat—nivel—brio—prezentări—diapazon—vârsta—ce să citesc—tarabe—consum—a mă povesti—concludent.
۞
Voinescu, Ungureanu, Preda, Lăzăroiu.
Patapievici.
۞
Eseuri literare—rod al experienţei—ca Montaigne, Paleologu, Ralea.
۞
Esenţialul creştinismului. Trebuie căutat ĩn obiect, nu ĩn subiect.
Ideea de a scrie o dogmatică.
۞
Ĩn ĩmpotrivirea la rău există breşe şi trădări ĩn individ, darmite ĩntre individ şi individ.
۞
Despre Stalin, Gorki, Pavlov, Berlinguer, ambii Philippide, Hasdeu, Ivănescu, Arvinte, Iorga şi istoria, Dumitriu, Soljeniţĩn, saussurismul şi inexistenţa consoanelor.
۞
Existenţa derizorie.
Deriva.
۞
Compromisuri.
Accentul pe ceea ce e bun. Majoritar. A şti ce să văd, şi ce pot cere.
۞
Ĩn principal—scurtele articole ale francezului—ca prezentări; Stahl; BW; semidoctul, şi cel cu gafa latină; EW şi PC.
Părinţii.
Părinţi şi teologi.
Numai vorbe.
۞
Intuiţia caracterului profund şi autentic mistic al Missei latine, ĩndrăzneala afirmaţiilor ei mistice. Termenul propriu.
Ĩnvăţătura mistică a Missei.
۞
Creştinismul, ca rit, face atât cât practicanţii săi; de aceea neoprotestantismul la slavi e interesant, ei fac ca şi neoprotestantismul să fie notabil.
Ĩmpotrivirea catolicismului faţă de adorarea statului. Subversivitatea aceasta pozitivă şi eficientă.
۞
Teologia, istoria, arta. Sociologia. Discret.
۞
Chintesenţa creştină—Sf. Toma, Părinţii—nu ‘ĩn teorie’.
۞
Superstiţia leninistă, superstiţii stângiste.
۞
A promova câteva ĩnvăţături hegeliene, tomiste, patristice, teologice. Nivel. Declasare.
۞
Ipocrizia postconciliară, escamotarea contradicţiilor, a confruntărilor, trecerea la negocieri nedemne.
۞
Mi se păruse că Penvins ştie să deschidă o carte. Mi—a plăcut şi că scrie despre romane mai vechi.
Analizabili ca Roland Cailleux, Jean Hougron.
Poezia. Intelectualitatea. Poezia; romane; genuri; colete ...; tarabe; ce să citesc; filozofia, lumina; Părinţii; teologii; mari cărţi; mari romane; cărţi ale disciplinelor umaniste. Şase rubrici—poezia, romane, filozofia, Părinţii, teologii, discipline umaniste. Despre ce să scriu. Ce să citesc. 4/ an. Subiecte, filozofii, nivel. Studii, ca la PG, nivel. Cârpăceală.
Pofta de a analiza, discuta, prezenta romane, cărţi.
Vocaţia unei intelectualităţi ca a lui Simmel, Claudel, Philippide, Gracq, Tresmontant, Gilbert, Stahl, BW.
Şi nu rezumate inepte. Beneficiul e mai ĩntâi cel personal—ca exersare. Discreţia intelectualităţii. Pleavă.
Artă a mozaicului, şi alternarea de formule literare.
۞
Spiritualitate; dogmatică; Tradiţie—vârsta.
Spiritualitatea pneumatologică face din cineva un răsăritean—nu un schismatic sau un antipapist.
۞
Sfinţii. Reflecţii. Existenţa. Spiritualitatea. Luca, Antonie, Gheorghe.
۞
Tangibil—câte un articol despre Balzac, Verne, Dickens, James, Forster, asiaticii.
Ordinea creaţiei (--ca la Ralea, de ex., sau la Gracq--) nu e aceea a transcrierii directe.
Creaţia reflectă simbolic existenţa.
۞
Ieri (sb.), vrafurile deja arătau cam urnite, cam hâite, ĩnclinate.
۞
Subiecte; tratate; ed. ě; tempo, consum.
۞
Harvard—‘vedem lumea prin ochii noştri’.
۞
'Să ne unim cu toţii—bărbaţi şi femei ...’ (Geoană).
۞
Atingerea lucrurilor ultime.
۞
Waugh, cetitor al lui James; vârsta.
۞
Reciclarea de aşchii de articole.
۞
Definit de ceea ce citea şi de cum aprecia ceea ce citea.
۞
Acel brio, compromisuri, tonus, vlagă, umor.
Realism.
۞
Turcii, Gorki, moartea motanului.
۞
Trebuie să pot dispune cum vreau de votul meu, câtă vreme ĩl exercit eu.