Din viaţã

Se vede diferenţa majoră, decisivă, ĩntre filozofia artei scrisă de cel care—şi permite să viziteze galerii şi muzee şi locuri consacrate artei, şi cea a aceluia care lucrează cu mijloace modeste, limitate, care nu—şi permite ampla documentare ĩn muzee şi galerii.
۞
Nemţii—ca italienişti; romanişti; filozofi ai artei.
۞
Eu filistinismul ĩl stigmatizez, nu inaptitudinea.
۞
Lecturi ca interpretări sau reinterpretări, analize.
۞
Poncife, mituri, legende false, elucubraţii.
۞
Esteticienii nemţi. Ca grup. Ed.. Cei măcar patru germani. Ca o ‚a treia cale’, a treia formulă. ’96, la 17 ani.
۞
Preferinţa pentru literar—exista la Vianu, Ralea, EMC, CN, la italieniştii germani.
Filozofia artei, ca filozofie a literarului, investigare a expresiei, etc., pornind de la o teorie adecvată a literaturii, nu de la poncife.
۞
Celor patru li se pot adăuga şi Gundolf şi Walzel.
Evreii germani, rolul şi locul lor, filogermanismul evreiesc (--de la Simmel la Gundolf şi la Vianu--).
۞
Ce anume era aşa de original ĩn refuzul de a—l vizita pe ....
Unul din decanii leninismului european.
Nu ungur, ci evreu, evreu născut ĩn Ungaria.
۞
Niciunul din ei doi nu şi—a propus să dea o continuare acelui tip de creativitate antebelică germană.
Analiza culturalului—şi a artei.
۞
Studiaţi ca artişti ai vremii noastre. Ĩnsă ĩl interesa şi arta Renaşterii italiene şi personalităţile creatoare ale acesteia. Nu era unilateral. Explicarea vremurilor.
Interesul lui merge către modernitate, ĩncepând din sc. XVII; către istoria ideilor şi climatele filozofice şi ideatice ale modernului. Ĩnsă şi către premergătoarea Renaştere.
Metafizicul şi relativul. Iar pentru un criticist ‚filozoficul’ nici nu echivalează cu ‚metafizicul’, nu—s sinonime.
Explorator al germanicităţii.
Modernul, germanicitatea şi Renaşterea.
۞
Germanicitatea; italienii; latinii; evreitatea.
۞
Efecte de iluminare, de luminozitate.
۞
Ochi pentru artă. Şi, de fapt, dintr—o privire.
۞
La artă nu se ajunge noţional, indirect, prin teorii şi teze.
۞
Mâinile; compararea mâinilor.
۞
Latura de ‚exploatare’, de teribilism şi ‚exploatare’.
۞
Pe unii ĩntr—un fel, pe alţii, ĩntr—altul—supla modulare.
۞
Va trebui odată examinată semnificaţia spirituală a practicii agresivităţii şi brutalităţii ĩn atitudinea ‚preconciliară’, ‚preconciliarismul’. Oţărâţii de azi au dreptate să se revendice de la un model antic—acesta e real, nu inventat. Această agresivitate exista. Nu se proceda cu mănuşi. Cum coexistau sfinţirea şi stropşirea?
۞
Kipling, Saki, Nyssen, IDEOLOGIA GERMANĂ, Goldmann şi Althusser, FILOZOFIA ARTEI a lui Schelling, Eckermann, Winckelmann, Claudel, Dickens, George (--antologia ...--), Titel, Philippide, Negoiţescu, Ibsen, Dna. Spark.
Sezon, sejur, noimă, cursuri, lecturi, casă. Cojocul.
۞
Ieri (vin.)—orientarea goetheană. Ĩntregirea. Completarea. Semne. Semne; izvoare.
۞
Simmel nu—i compară pe Goethe şi Kant ca pe doi termeni de valoare egală—sau, mai rău, echivalenţi; dimpotrivă, o face pentru a nota superioritatea primului.
۞
Prejudecata antigoetheană Paleologu o preluase, probabil, de la Zarifopol—bagatelizarea.
۞
Cum ĩl privea Simmel pe omul Goethe, pe Goethe ca om? Considera că umanizarea a reuşit? Era de acord cu purtările lui? Considera că practica sancţionase modelul teoretic?
Pentru Simmel, modelul Goethe era modelul suprem, capital; credea, oare, la fel, despre omul Goethe, despre umanitatea reală, existentă, a lui Goethe?
۞
Cei şase germani citiţi.
۞
Simplitatea datului; grecoteii valahi (Caragiale, Zarifopol, Paleologu—o dinastie) şi Goethe. Elementul rasial. Factorul rasial ar putea explica antipatia sau reţinerea grecoteilor. Şi, ĩn general, pe aceea a valahilor. [CN fiind un bulgar grecizant; nu era necesar să i—o spună lui GL parizianul; numele o spunea suficient.]
۞
Despre romanistica germană. Italieniştii nemţi. Filozofii nemţi ai artei.
Semne.
Semne; izvoare. Simpatia.
۞
GS cita puţin—esenţialul. Lasă să se ĩntrevadă uriaşa lui cultură. Discret, cita strictul necesar.
۞
Ca la MS ...—viaţa reală, duhul, aerul Spiritului, creaţia.
۞
Acele câteva fundamentale opere ale ştiinţelor umaniste, necesare filozofului—cum e CREANGA DE AUR. Cei mai iluştri doi cititori—şi admiratori—ai ei [--adică ME, ca religiolog şi mitolog, şi LW--]. Ca operă de gândire ştiinţifică. Comparaţii. A confrunta. A compara.
۞
Textul de la 48 de ani, studiul comparativ. Ţintea, viza esenţialul. Ĩnsă cred că versiunea ‚mea’ e una complet remaniată, integral rescrisă, refăcută, chiar regândită—nu numai reformulată. [Eseul de la 48 de ani era şi MULT MAI SCURT, de dimensiuni mult mai restrânse.]
۞
Afirmarea; ispita refulării. Reflecţia despre câteva cărţi—cele numite ‚ca la MS ...’.
۞
Nu mai e vremea să ĩngaim.
Iisus.
Similar—modele; literatură narativă; poezie; critici; filozofie; teologie; spiritualitate.
۞
Ca şi rezultate, concluzii, nu ca şi intenţii.
A reuşi.
۞
Existenţă de şobolan.
۞
Ceea ce mi—a plăcut sau admir—nu ceea ce intenţionez să—mi placă sau să admir.
۞
Ĩntâiul pas; a continua ĩn direcţia esenţialului, a reflecţiei şi a creativităţii. Ispite. Interpretare, semnificaţie, pervertire, denaturare.
۞
Cum privea GS biologia, biologia vremii lui. Dacă există vreo referire, indicii.
Aprecierea celor trei romane goetheene.
۞
Rang—ca egal, ca la fel de acreditat să ....
۞
Tastă.
۞
O mărturie de fericire.
۞
Tendenţios—marţi, joi—detentă absurdă.
۞
Simmel şi trapismul. Simmel ca trappist. Esenţializarea energică.
۞
El e un heideggerian; eu, un kantist antiheideggerian sau, cel puţin, unul preheideggerian; el e ĩncântat de Vaticanul II şi de catolicismul postconciliar, eu—dimpotrivă; el e, paradoxal, concomitent kuhnian şi duhemian—eu, un duhemian consecvent şi coerent, antidiscontinuist. Adversar, ‚duşman’.
Cultura pipernicită. Ĩn condiţii normale, ME ar fi fost adversarul lui NI; aşa, era constrâns la a—l admira. Nefirescul. Lipsa alternativelor.
۞
Profesorii lui GS—cei patru istorici, trei filozofi, un istoric al artei şi trei antropologi. Pe Helmholtz l—am inserat; de Grimm nu ştiam. [Ĩn fond, e numai lista stereotipă.]
۞
Echivalent autohton—Maiorescu, Iorga, Ibrăileanu, Stere, Pârvan, Ionescu, Gusti, Blaga, Florian, Vianu, Negulescu, Ralea. Boierii ĩntre ei. Părtinire. Ariviştii. Realmente—numai patru [Maiorescu, NI, Pârvan şi Nae]. Impresii. Impresii divergente, sau neconcordante.
[Luni—un singur istoric neamţ.]
۞
Negativitate. Polemici, criticism.
۞
Eu ĩl consider şi intuiesc, ghicesc ca antibiografist şi antiautobiografic, anticonfesiv.
۞
Sofism—impresia din copilărie a textului românesc, cu impresia actuală a originalului american.
Teren fals.
۞
Barbaria. Blazarea.
۞
Rafinamentul civilizaţiei universitare antebelice, ĩnaltele aşteptări ale studenţilor, oratoria universitară. Semnificativ, GS tinuse mult să facă parte din această viaţă—care a murit odată cu el. Leii vechii universităţi germane.
۞
Cârpăceala.
۞
Com.—ieri. Lecturi, cină, oră, rezid..
۞
Impresii.
Turism universitar; sensuri.
۞
Novice.
۞
De ce se mai prefac catolicii germanici că rămân catolici.
۞
Temperamente. Impulsivitate. Cerularie, Luther, Elisabeta. Moderare.
۞
Brutalitatea bizantină faţă de creştinii orientali din răsăritul capitalei.
۞
Acţiunea marii literaturi e să seducă, să ĩncânte, să farmece—să dea dependenţă.
۞
Subtil—pentru un sociolog—sau pentru un metafizician?
Ce ĩnseamnă ‚subtil’ ĩn fiecare caz.
۞
Mă mint.
Lezant.
Clisos.
۞
’96—ed..
۞
Blidul, oră.
۞
'Abstracţie făcând de creştinismul lor'.
۞
Demenţa e alegerea omului, e consimţită de om; ca penumatomahie, demenţa e prototipul păcatului.
۞
A da o formă—goetheană, naturală.
۞
Istoricii, doctoratul; populism.
‘Aţos’; evreii, şvabii.
۞
Respectul pentru dispreţ, ‘băţul’.
Substanţa umană distrusă.
۞
Observaţii empirice. Exprimatul. Ca adult.
۞
Dimensiunea integral simmeliană a filozofării şi a filozofiei. ’91; ’92.
۞
Ton uman.
Wald, Şora, Pavelcu.
Semne.
Semne, izvoare.
Psihologia filozofică, filozofia, analizele metafizice, lecturile sociologice.
۞
La 39 de ani, Lukács a publicat studiul despre Lenin. Tripla afirmare a leninismului lui. La 38 de ani publicase ISTORIE ŞI CONŞTIINŢĂ DE CLASĂ; a criticat materialismul istoric al lui Buharin. Promova dictatura democratică a proletariatului şi a ţărănimii. La 50—51 de ani, denunţurile publice.
Esenţial de notat e că ĩn cazul lui Lukács avem de—a face cu un LENINIST.
Cărţile lui:--TEORIA ROMANULUI [--la 31 de ani--], ROMANUL ISTORIC, ISTORIE ..., REALISMUL ..., ONTOLOGIA .... Cartea de la 25 de ani; cărţile despre Lenin, Hegel, Goethe, realismul european, realiştii nemţi, Mann şi Soljeniţân. O carte de ‘dialoguri’.
Proiecte ambiţioase.
۞
Ĩntreprinderi de hipopotam—de ‘hipopotam savant’.
۞
Primele lui două cărţi ar putea fi şi singurele cu adevărat interesante. Vârtejul leninismului.
۞
Tatonările de respectabilizare a leninismului.
۞
Nu era un marxist nici el; era propriu—zis un leninist.
Ĩn brazda lui Lenin.
Lichea leninistă.
۞
Ce anume ĩl recomandă ca şi critic literar; ce probe de perspicacitate estetică avem de la el.
۞
Ĩncuviinţarea lui faţă de literatura lui Mann mă face să presupun o portretizare simpatică ĩn MUNTELE VRĂJIT, nu o caricatură, nu persiflare.
۞
Fapt este că Simmel ar fi putut ajunge să cunoască primele două cărţi ale lui Lukács. Ce va fi crezut despre ele? Şi care vor fi fost raporturile umane, personale dintre cei doi?
۞
Unii credincioşi afectează, din teribilism, a lua propoziţiile religioase drept ‘obiceiuri frumoase’, etc.; ĩnsă nu cred că ar mai vrea să le păstreze dacă asta li s—ar spune şi de către autorităţile ĩn drept –că e vorba numai de nişte ‘obiceiuri frumoase’, datini educative, etc.. Ĩn acest sens, şi materialiştii ar fi putut prelua formula occidentală de ‘necredinţă botezată’. Oamenii se prefac a fi sceptici; ĩnsă şi—ar conştientiza nădejdea şi credinţa dacă ar fi confruntaţi cu declararea oficială a neadevărului propoziţiilor religioase, cu reducerea acestora la pioase ‘obiceiuri frumoase’, fără conţinut metafizic.
Oamenii n—ar mai vrea religia ca ‘set de obiceiuri frumoase’, dacă li s—ar propune asta; o fac câtă vreme nu—s obligaţi, câtă vreme—şi pot da astfel iluzia unei independenţe. Ĩnsă pe mulţi i—ar supăra un reducţionism materialist de tipul celui predicat de ‘necredinţa botezată’ a vesticilor.
۞
Deprinderi de gândire de hipopotam. Năravuri de leninist.
۞
De fapt, Bloch pare, literar—filozofic, cel mai interesant; el e totodată şi cel despre care n—am aflat să se fi dezis de maestrul tinereţilor.
Studii despre artă.
۞
Repliere.
Defetism.
۞
Prenumele.
۞
Ce se ĩnţelege prin seminarii particulare, ‘private’.
۞
Metafizica vieţii, estetica şi filozofia artei; filozofia, kantismul, sociologia. Metafizică goetheană.
۞
Grosolănia termenilor ĩn care a fost criticat Simmel de către succesorii lui materialişti—unii, foşti elevi. Terenul, inadecvarea termenilor, simplismul descalificant. Ĩnşişi termenii criticii o descalifică, sunt concludenţi, arată rudimentaritatea şi simplismul.
Prejudecăţi leniniste sau reformist—marxiste.
Suficienţă, ĩngustime, aroganţă, dispreţ apodictic. Simplismul cras al criticilor, spiritul de mărginire arătat.
۞
Zgâiri. Afabil. Zgâite.
۞
N—aş vrea să speculez—ĩnsă trecerea lui Simmel de la Kant la Goethe e cumva ca o trecere de la ştiinţă la sfinţeenie, sau de la teorie la sfinţenie, la sfinţire, la viaţa de sfinţire. Din ceea ce ştiu, aprecierea lui Simmel faţă de umanitatea lui Goethe aşa cum era aceasta pare să fi fost una favorabilă, pozitivă, ĩncuviinţa modul cum a trăit Goethe şi actele lui, omul ĩi inspira simpatie şi ĩncuviinţare.
۞
Relaţii umane sau intelectuale. Contacte umane. Listele de elevi. Cine sunt—profesorii, prietenii, studenţii. Tendenţiozitatea—cu excluderea elevilor săi religioşi, nemarxişti.
۞
Punct de vedere materialist şi mărginit.
Capsoman, ‘interlocutorul de serviciu’, ca Eco şi Lorezn, fals simbol.
۞
De la cel care se autodepreciază nu e de aşteptat mare simpatie pentru alţii.
۞
A—l continua ĩn direcţia metafizicii şi a esteticii şi filozofiei artei.
Filozofia artei, ca subclasă a esteticii. Iar estetica, drept critică şi interpretare [--nu ‘normare’, prescriere, nu făcea o estetică prescriptivă, aşadar aprioristă--].
۞
Literatura—la Simmel, la Ortega, la Lukács, la Marcel. Instrumente. Analize. Studii despre artă. Regizorii. Ca la MS ...; eseuri; a afirma; poezia. Distincţii de gust, diferenţieri ce ţin de gust, discriminări. A aprecia. A aprecia—cf. sem. III. Arta.
Creaţie.
۞
La Simmel, filozofia artei e parte a esteticii, nu a filozofiei culturii.
Analize filozofice. Perspicacitate.
۞
Interpretări filozofice ale artei lui Pamuk, Kawabata,
۞
Dezamăgit să—l văd aşa de integrat ĩntr—o lume de ĩmpuţiţi şi de pozeuri.
Ĩnsă asta e numai pleava—nu va rămâne.
Maximalism etic autoavantajos [--‘trebuie’--].
۞
Filozofia lucrurilor concrete, nu ideale sau abstracte. Ca la Simmel, Bloch, Ortega şi Marcel. Ĩnclinaţie. Filozofia a ceea ce există concret, nu ideal.
Cele două eseuri par a fi de dimensiuni foarte reduse—reflecţii de câte două pg. fiecare.
۞
Nu sunt ĩn Berlinul ĩnceputului de sc. XX.
۞
Cred că Simmel nu—i putea oferi lui Lukács ceea ce acesta găsea la Lenin—nici lui Habermas ceea ce găseşte la Adorno. Bineĩnţeles, Simmel are de oferit cu totul altceva decât Lenin sau chiar Adorno.
۞
Simpatia lui Marcel o am şi eu—ĩnsă nu pentru schismă, nu pentru probozire.
۞
Doi ortodocşi americani, o evreică atee.
۞
Ocaziile de a—i cita pe cei trei americani—şi, mai ales, pe Gilbert.
۞
Ralea era interesat de filozofiile organice—Tarde la ĩnceput, apoi cei trei germani [--Simmel, Klages şi Gehlen--] şi Bergson. Exista ĩn el o ĩnclinaţie către aceste tendinţe filozofice [--dealtfel ĩmpărtăşită, probabil, şi de Vianu--].
۞
Sursa extrafilozofică a filozofiei ultime a lui Simmel. Pornea, din nou, de la Goethe; pornise de la Kant—iar acum reĩncepea, de la Goethe.
Luther era şi el o sursă ocazională pentru remarci—o referinţă mai mult ocazională.
Analiza estetică se transformă ĩn metafizică—nu numai a artei ca expresie supremă, ĩnsă şi a realului, a vieţii.
۞
Ce altceva se putea aştepta de la un leninist?
۞
Pornind de la literatură filozofa mai degrabă Chartier.
‘Noii critici’ francezi, studii şi analize.
۞
Creştinismul e pentru mine ceea ce era Goethe pentru Simmel; iar literatura [--ca şi la Chartier, Ortega, Marcel, Lukács, Weininger, Paleologu--], ceea ce era pentru el arta plastică. Noţiunea de ĩncântare estetică. Diferenţe. Barbaria.
Expresia absolută sau supremă.
۞
Scrieri despre artişti şi despre noţiuni de artă.
Ca la MS ....
Cei zece romancieri şi zece poeţi.
Etapizarea; deocamd..
La GS:--cei cinci artişti, trei scriitori, patru filozofi despre care a scris. Unsprezece autori [--Rembrandt, Michelangelo, Rodin, Böcklin, Leonardo; Goethe, George; Kant, Schopenhauer, Nietzsche, Bergson]. Auxiliar—Marx, Cohen, Weininger, esteticienii nemţi.
۞
Balzac, Beyle, Flaubert, Dickens, Meredith,
Chesterton, Thompson, Chartier, ‘noii critici’ francofoni.
۞
Cei de care luase notă, a căror creaţie şi originalitate o consemnase.
۞
Biete epave ale vârstei.
۞
'Are cine face asta'.
۞
Ca terapie raţional—intuitivă.
۞
Dacă vreţi să accept eticheta de ‘intelectualism’, atunci acceptaţi—le pe cele de ‘emoţionalism’ şi ‘sentimentalism’.
۞
A nu da sens mistic unor noţiuni juridice [--clericalismul, noţiunea exaltată despre cler--].
۞
Sacramentalist.
‘Supranaturale’ ĩn sens sacramental, nu mistic—harismatic.
۞
Cúlturi agrare, reminiscenţe păgâne, ‘cosmicitatea’ formei autohtone de creştinism. Deficienţă sau merit. Creştinare incompletă. Pitorescul acestor obiceiuri denotând reminiscenţe precreştine.
۞
Confesionalizarea. Distinctivismul.
۞
Ca reflecţie teologică, teologic—patristică.
Nu ca manipulare, răstălmăcire, diversiune.
۞
Nu era un intuiţionist ca AS; sau: nu era atât de intuiţionist.
۞
Instanţă imediat recuzabilă—Simmel la tribunalul unui leninist.
۞
Evreul budapestan era ceva mai tânăr ca Weininger şi Worringer, Ortega, ceva mai vârstnic decât Marcel şi Heidegger.
Simmel era un pic mai tânăr decât Kautsky.
۞
La lit. [--fără Crez!--], lacrimi la Canonul cu rugăciuni ‘pentru toţi cei de faţă”, şi răposaţii ‘a căror credinţă numai Tu o cunoşti’. Hramuri şi pelerinaje—Sf. Thérèse, Sf. Domingo, etc..
3 clase—athoniţii, ed.; ed., Egipteanul; colete ..., ed., filocalicii.
Interpretare interesantă a ĩntâmplării cu tânărul virtuos—un ipocrit, explică preotul, un făţarnic care ştia deja că a ĩmplinit măsura, un flecar.
Un lăudăros, venise să epateze, să aibă ocazia să spună că e desăvârşit.
۞
Vocaţia unei opere desăvârşite, realizate, simmeliene, fără carenţe—nu o schiţă, ci ceva desăvârşit.
Acest profil goethean al creaţiei lui Simmel, care aminteşte şi de Hegel—mai mult decât de Schopenhauer şi chiar de Kant [--sigur ĩnsă că Hegel era arhitectul unor edificii imense--]. De stil când analitic, analitic—critic, kantian, când gnomic—intuitiv.
Când analitic, când aforistic—intrinsec divers, de o pronunţată, subliniată personalitate filozofică.
۞
Patru mari generaţii ĩn sc. XIX:--anii ’50 [Simmel, Durkheim, Bergson, Duhem, etc.];--ĩnceputul anilor ’70 [Claudel, etc.];--ĩnceputul anilor ’80 [Weininger];--sfârşitul anilor ’80.
۞
Vocaţia unei opere desăvârşite, aduse la realizare. Nu ceva fragmentar.
۞
Critica literară, dramatică, muzicală, piesele, muzica, compusul.
۞
’96—radio; austriacul; austriecii—ed.; ’96—ambele ed. ale scrisorilor; invidii; ’97, despre ed..
۞
Am sentimente filiale faţă de unii dintre reformatorii progresişti, mă recunosc, sau recunosc ceva din duhul care i—a condus, şi detest desconsiderarea sau bagatelizarea lor.
۞
Simmel a murit la mai puţin de un an după Rodin.
۞
Mai puţin puerile şi caricaturale decât le fac romanele să arate.
Caricaturi ale vieţii universitare britanice.
۞
Atomism pozitivist, atomism newtonian, atomism darwinist, ‘evoluţie monadologică’.
۞
De la 18 la 23 de ani—student. STUDII PSIHOLOGICE ŞI ETNOLOGICE ....
۞
Vocaţia operei desăvârşite, realizate—ĩn pluralitate—dincolo de fragmentar. Viaţa goetheană. Diagramă, ritm, termen, carieră; rezid. .... Ezitarea. Prostia de corectat.
۞
Investigarea perspicace a unei gândiri.
Deja .... Zăbavnic; indicii negative.
۞
Generozitatea dumnezeiască; eveniment existenţial, izvorul lăuntric, splendoarea luminii.
۞
Nivelul prezent al studiilor simmeliene, nivel, subtilitate, semnificaţie.
Speculaţii, extrapolări şi elucubraţii.
Flecăreală, jargon, exagerări, extrapolări arbitrare, aiureli, pleavă.
Cursuri, rezid., sezon; dosar; cursuri—cf. ieri; lecturi; film; web ..., ritm; fiţuica—ieri—dum. (oră). Ocazia; rampe; diagramă. 2—5—rezid.; 6—8—web ...; 9—11—lecturi. Orarul. Ras. Nădragii. Bal. Că pot. ‘Ba pot’. Sezon. A afirma. Substanţă, stil, formă, operă, relaţii, surescitări, viaţă. Devansat. Declasat. Fiţuica de ieri, oră& cursuri—cf. ieri.
۞
‘Asupra’, ‘către’, ‘despre’.
۞
Imaginea foarte puerilă şi simplistă, absurdă, pe care ne—o facem despre constanţa altora. Credem că ‘firea’ lor e un gem ĩntr—un borcan.
۞
Intelectualii şi creatorii care au murit către sfârşitul primei conflagraţii—ĩnsă nu ĩn tranşee—ca Duhem, H. Cohen, Rodin, Simmel, Bloy, Faguet, Lemaĩtre, Zévaco. Finalul marii culturi antebelice. Unii erau vârstnici; mulţi, nu.
E ca şi cum acel război i—a extenuat, i—a sleit şi i—a ucis, i—a sorbit, i—a luat cu el. O parte, cel puţin, vor fi murit din amărăciune, victime ale Ĩntâiului Război.
۞
Ce e dibuit, abia ghicit, ĩntrezărit.
۞
Ca asentiment, ĩncuviinţare, aprobare.
۞
Ca mobilier de hârtie.
Romanţios, idilic.
۞
Despre halate de casă, GIGOT, franceză, identificarea cu lichelele şi dobitocii, cu caricaturile [--când unicul personaj ĩncuviinţabil e COOLIDGE--]. Copilele, clasa, excolega. Parvenitisme.
Idealul operei—simmeliene.
Ĩn putere. Energia. Rugăc.—cf. ieri. Diagramă. Substanţă. Chixuri, amar. Ĩntreitul chix [--joi; luni ...--]. Strună. Brio.