NOTAŢII FILOZOFICE

NOTAŢII FILOZOFICE

Decadent, sau prin procură.
Mintea părăginită.
۞
Cursuri; viaţă; viaţă goetheană.
۞
Diagramă. Diagramă şi existenţă goetheană, vocaţia unei opere realizate.
۞
Scrierile despre artă ale lui Simmel—nu numai despre cei cinci artişti—ĩnsă şi cele cu caracter general, de estetică şi filozofia artei.
۞
Sunt un mare degustător al comediei TV—iar primul meu gând nu e la ...SEINFELD.
۞
Expresia supremă sunt cărţile despre Rembrandt, Goethe şi Kant, şi eseurile despre Rodin şi Michelangelo. Cărţi şi multe—şi interesante, excitante. ‚Goethe’ al lui Simmel e ca ‚Eminescu’ al lui Noica—numai formal, exterior.
Ambii căutau un ‚om deplin’.
Tematica naţionalistă—ĩnsă fără tact, pe acordeon protocronist.
۞
Cultural, Simmel e o ‚personalitate nodală’—ĩn existenţa lui intelectuală converg deopotrivă Durkheim, Bouglé, Weber, Rickert, Tönnies, Schmoller, Lazarus, Bastian, Cohen, darwiniştii, esteticienii nemţi, Rodin, Bergson, George, Böcklin, etc..
Ĩnsă era contrariul şi al eclecticului, şi al epigonului.
۞
Ceea ce era Goethe pentru Simmel sunt Bergson, Păr. Teilhard, Blondel şi zoologii francezi pentru mine.
۞
Schopenhauer putea să fi scris un ‚Kant’, un ‚Goethe’; Nietzsche putea să fi scris un ‚Schopnehauer’, un ‚Goethe’. Este ca şi cum Simmel, ca succesor al tuturor acestora, ar fi decis să dea el expresia necesară.
۞
Filozofia simmeliană a artei este cu adevărat subordonată artei, ĩn care caută un izvor metafizic—şi nu o survolează căutând să o ‚explice’. La Simmel, filozofia recunoaşte ĩn artă ceva superior.
۞
4+ 14+ 2 eps.—20 eps. (dum.—4 eps.; 2 s.; azi, ieri).
۞
FK; Starobinski şi autorii 'lui'; opera literară; 'noii critici’ francofoni.
Simmel ĩnţelegea, prin ‚artişti’, şi poeţi (Goethe, George), şi subintitula studii de literatură, ‚filozofia artei’.
۞
Ca la RLS.
Cărţile lui Ware şi Lev. Kafka, Gracq, Dna. Y., GILEAD, semnificaţie spirituală. ½ s.. Romane.
۞
Pentru el, poeţii se numeau artişti, erau artişti.
۞
Ca la MS .... Romane. Artă. Creaţie.
۞
Deschidea, brusc, o perspectivă asupra lui Leonardo—şi a existenţei leonardeşti.
۞
Repudierea, dezicerea.
۞
Fie şi ĩn eventualitatea unei reuniri, răsăritenii n—ar avea motive să fie mai ‚toleranţi’ faţă de vestici decât erau, de ex., franciscanii faţă de dominicani—sau iezuiţii faţă de franciscani. Apusenii nu pot pretinde un ‚pact de neagresiune’.
Oricum ar subzista două şcoli teologic—spirituale distincte, deşi neantagonice. Diferenţa e că oocidentalii au deja acest exerciţiu al pluralismului, al neexclusivismului practic.
۞
Diagramă. 3—8—rezid.; 9—11—lecturi; rufele. Cf. ieri—tarabe—2 s..
¾ oră.
۞
Simmel, creator al unei filozofii de inspiraţie goetheană. Filozof de inspiraţie goetheană—din punct de vedere uman.
Vreau să spun că, pentru mine, HB, PTC şi Blondel au importanţa şi rolul pe care le avea Goethe la evreul berlinez. Şi PC, Bloy, Dante, Sh.. La 18 ani am citit trei cărţi de HB. Cele alte 3+ 1 cărţi. Ed. ě. Dispreţ (--falsul adjectiv; din vârful buzelor, insultă--).
Filozof goethean.
Filozofie goetheană.
۞
Ĩnfrumuseţarea vieţii. Grecul—de la ‚frumuseţea Raiului’ la necesitatea ĩnfrumuseţării vieţii.
۞
'Primii zece ai filozofiei'.
۞
Nu e ceva ... ‚derivat’ din goetheanism. Nu e nici epigonism, nici surogat.
۞
Tarabe.
Cf. ieri—2 s..
Rugăc., azi, oră, loc. Ed. ulterioară, şi parcă mai mare.
۞
Stilul, ca formă, are şi o brumă de substanţă.
۞
Exemple din biologie, gramatică, BIBLIE.
۞
‚97; carnetul, ed., personalistul.
‚97, deja .... Vârsta. Alte studii.
Ed. ě—alte studii germane.
۞
Şansă. Lumina. Risipa—6 ani.
۞
Stil neutru, analitic, raţional.
Nu există abordare ‚neutră’.
۞
Acest om gândea sociologia. O raţionase ĩn profunzime.
Ceea ce le apare lor ca defect, e un merit şi o virtute; tocmai ceea ce ce—l face unic ĩl face şi cel mai mare [‚he offered mainly a collection of ideas and insights, rather than a theory or method that others might adopt’—acesta nu e un defect sau o scădere—el proceda raţional—intuitiv—şi nesurvolabil].
O ştiinţă—printr—o operă.
Se poate ca evreul ĩnsuşi să nu fi fost aşa de exclusivist—şi să fi găsit merite şi altor câţiva sociologi—dacă nu ca rezultate, măcar ca interlocutori.
۞
Simmel, admirat, la noi, de către Noica, Ralea, Vianu, Blaga, şi bagatelizat de Gusti şi Pârvan. Alţi nemţi. Izvoare nemţeşti ale filozofiei/ esteticii. Cursuri. Ca universitar, ca om de cursuri, catedră, seminarii.
۞
Medierea—culturală. Despre cursurile frecventabile. Studenţie. Noimă. Acreli.
۞
Gehlen, Bertram, Walzel, Gundolf, cei doi italienişti şi cei doi esteticieni nemţi.
’97—ed., cartea neamţului. Ca dosare—pedant. Filozofia creştină a vieţii. A studia. Izvoare. Studii; 4/ an.
۞
Haosul. Afabil. Concluzii. Copile—luni; ieri—oră, luni; cursuri; rezid.; costum; bal. Stimulii.
۞
Sociologia lui Simmel nu ĩi e extrinsecă filozofiei lui.
۞
Chestiuni filozofice fundamentale—cărţi [Philosophie des Geldes la 42 de ani; Hauptprobleme der Philosophie la 52 de ani; Lebensanschauung la 60 de ani; Grundfragen der Soziologie, Zur Philosophie der Kunst, Fragmente und Aufsäze aus dem Nachlass] şi studii. Sociologie—de la 32 la 59 de ani [Über sociale Differenzierung, Philosophie des Geldes, Soziologie şi Grundfragen der Soziologie]. Şi Einleitung in die Moralwissenschaft şi Die Probleme der Geschichtphilosophie. Varietate. Discipline. Cele măcar trei cărţi care au precedat, au premers monografiei lui revoluţionare. De la 40 la 50 de ani.
Unuia i—l prezint ca sociolog; alteia, ca pe interpretul lui Goethe şi Rembrandt, ca pe cel care a scris despre Goethe.
Unicul sociolog suprem.
De—abia l—au ĩnţeles câţiva filozofi.
M—a interesat şi la ce cărţi se referise ĩn scrisoare—pe care le repudia [--faţă de francezul care tocmai despre acele prime cărţi scrisese--]. Căci prima reputaţie, ĩn anii ’90, la 30 de ani, ca sociolog şi—a făcut—o.
۞
Cinism lezant şi descalificant.
۞
Scrutat cu dispreţ, măsurat cu dispreţ—de samsari şi agenţi.
۞
Moaştele Sf. Vasile; mă rugasem ĩnaintea acestor moaşte—ĩn secret—o BUCURĂ—TE MARIE .... Invocaţii. Formalism şi falsificare. Ca semn.
Semne. Semne, izvoare.
Nefilozof.
Sau—de fapt, filozof—existenţă goetheană presimţită—cf. ieri, oră, pisc.
۞
Ca ingenioase exerciţii.
۞
Teze, propoziţii.
۞
Una din postume—175 pg. [FILOZOFIA ARTEI]; 304 pg.—fragmentele. Ambele, editate de evreică.
‘O critică a noţiunilor etice fundamentale’.
Publica ĩn SCIENTIA [--despre filozofia istoriei--].
Ambele ‘Gertrud’. Confuz. ‘Kinel’. Or fi mai multe?
Cartea de debut a apărut sub auspiciile lui Schmoller.
Uneori ca substantiv compus, alteori ca două substantive.
۞
Publicarea integrală a tuturor postumelor, neselectiv.
۞
Cărţile repudiate, de care s—a dezis. Nu scria ‘ĩn joacă’.
Şase cărţi de tematică etico—istorico—socială.
۞
Indicarea chestiunilor filozofice fundamentale.
۞
Ca grafician, ca desenator. Desenator [--ocazional--].
۞
Rezid. ....
۞
Saint-Florent-le-Vieil. Saint-Florent-le-Vieil, nu departe de Loara, de malul Loarei.
۞
Bretania, Normandia, ape; Belgia. Vag. Confuz.
۞
O reflecţie de aproape trei decenii asupra chestiunilor sociologice—de la prima carte la antepenultima lui mare carte. ’90—’17.
Cele patru mari cărţi de sociologie ale lui ĩnseamnă ceva. Sociologia l—a ĩnsoţit de—a lungul ĩntregii lui cariere intelectuale şi literare—chiar dacă ‘ultimul Simmel’ e acela al metafizicii, al filozofiei artei şi al reflecţiei despre moarte.
۞
Nu—s chestiuni de lealitate—ci de adevăr; la nevoie, lealitatea e—n dependenţa adevărului, nu invers. Nu adevărul trebuie făcut să depindă de lealitate, nu lealitatea personală/ arbitrară/ absolută trasează ceea ce e adevărat.