Din viaţã

Oameni care pun gheaţă ĩn coniac. Ghiorlănimea.
Pe oameni ĩi ţine ĩmpreună şi ceea ce ignoră ĩn comun [--GIGOT—ul; aperitivele; coniacul--]. Există o complicitate formulabilă şi ca ignoranţe. Ei dau ĩn gropi.
۞
Dictatura absurdă a experţilor, pervertirea funcţiei acestora—din ajutoare, devin dictatori aroganţi.
۞
Ceea ce e ‘numai pentru experţi’ ĩmi e şi—aşa ĩn mod firesc indiferent. Ceea ce le e adresat exclusiv acestora ĩmi e dinainte indiferent.
۞
Gândul culturii nu precede plăcerea lecturii.
۞
Ghiorlănia ‘uitatului prin cărţi’, a ‘frunzăririi’.
۞
2 x blogul; italianca. Scuar II—Ep.; poeta renascentistă. Com..
۞
Experienţe vitalizante, de ĩnviorare, stenice, vitale, de robusteţe.
۞
Berea, vraful; tip de sălbatic, rudimentar, vandal.
۞
Omul poate ĩncepe de oriunde; ceea ce ĩl defineşte e cum continuă, luciditatea şi profesionalitatea.
۞
Diagramă.
Ieri—chixul.
۞
Confuzii terminologice. Biologia, gramatica, Biblia.
Că nici nu ....
۞
Vârsta, eseuri; hispanicul—articole. Ĩnsă ĩl admir şi—s invidios pe hispanic, aş vrea să scriu ca el. [--Au mai fost PK, Stahl, evreica, evreul, nişte teologi ....--]
۞
Omul să se ia ĩn serios ca atitudine faţă de filozofia critică nemţească, de ex., nu faţă de alegeri şi de politicienii autohtoni.
۞
Eşantion de argument imbecil:’-- The Greeks may have stopped at appearances, but at least they were watching Antigone, not reruns of Seinfeld’. Da, bineĩnţeles. Nu se interesau mai mulţi greci de ANTIGONA, decât apuseni de Ibsen şi de Cehov.
Iar diacronic, cultura greacă a cunoscut şi declin, şi decadenţă, ANTIGONA a fost şi ea numai un moment.
۞
Ricoşeu.
۞
Naturaleţea vieţii. Factorii de artificializare.
۞
Ca reflecţii despre biologie, gramatică, Biblie.
۞
Eseuri ca ale hispanicului.
۞
Azi, când se discuta despre un tratat de lingvistică românească—ed. din ‚66.
۞
Tendinţa, ĩnclinaţia, miza reală (—de a afla--).
۞
Pe teme de filozofie, poezie, filologie, lecturi. Despre romane. ½ s.. Blonda grasă şi tratatul de gramatică. Cârpăceală.
2 x gracqian:--haine, farmec;--ştiinţe.
A., hispanicul, evreica, ‚Morgan’, PG, Davidson, VK, Păr. H., TT. Concluzii, teze, propoziţii.
Cărţile—azi, dum., vin., joi. Alese—sb.. Ca la MS .... ½ s..
۞
Simmel, care ştia mult kantism; ştia kantism, şi ştia şi Cohen, Rickert, Zeller. Cu alte cuvinte, ştia Kant, ştia şi kantism, ĩi ştia bine pe marii kantişti—de la Schopenhauer la Zeller, Cohen şi Rickert.
۞
Nesaţ. Nesaţ filologic.
Accepţii trunchiate, false, peiorative, artificiale, silnice.
۞
Ce e viu. Ce e pedant şi exterior, formal. Wald, Şora, Pavelcu.
۞
Absurdul izolării de viaţa savantă.
۞
Fie nu—l ĩnţelegeau, nu—l pricepeau, fie că, dimpotrivă, ĩl invidiau; ĩntre dispreţ şi invidie, pizmă.
۞
Ceea ce e ‚protocol’, convenţie.
۞
Autori citabili.
Artificialitatea aparatului pedant.
۞
Tripla relaţie—GM despre PTC [--sem. VII--]; CT despre PTC—afectuos—şi ĩn plan uman—ĩntrucât ĩl cunoscuse, ĩl ĩntâlnise, se lăsase modelat de el ...; CT—nimic despre GM [--singurul mare filozof catolic francez despre care n—are nimic de spus, nici nu—l menţionează--].
Ĩn dezacord cu medievalii [--‚lui’--]. Contrast.
۞
Lui GM ĩi displăcuse PTC; lui CT ĩi plăcuse foarte mult PTC şi ca om ....
۞
Izvoare filozofice autohtone.
۞
Diagramă. Diagramă—cf. azi—3, 5, 6, 7, 8—serialul.
۞
Antologii, poezia, naturale, proză scurtă,
۞
‚Gnostic’. Ca poncif.
۞
Ritualizare; ca cel m.m. rău.
۞
Ignoranţă clisoasă.
Ignoranţă clocită.
Ignoranţă cocoloşită.
۞
Reducţionisme.
۞
La fel—Sf. Toma, Păr. Teilhard,
۞
Tangibil. A şi fi; a şi face. Rampa.
۞
Şansa filozofiei creştine.
Deja ... [--nu inventez eu ...--].
۞
Abia ulterior se vor deschide noi orizonturi.
۞
Necritic. Ceea ce chiar ştiu—şi ceea ce numai mi se pare că ştiu—şi ceea ce escamotez.
۞
Despre Hobbes, Edith Stein,
۞
Părinţii sc. IV—V ar merita studii scrise cu simpatia ĩnsufleţită cu care a scris Simmel despre Goethe; există ĩntr—adevăr urme de aşa ceva la Tresmontant—aluzii şi formulări afectuoase. Ĩnsă aşa ar trebui scris despre teologia patristică—aşa cum a făcut—o Simmel despre Goethe—mai ales, cu aceeaşi intelectualitate, neutralitate filozofică şi ‚necomplicitate’. Acordul există—ĩnsă nu ĩn forma inferioară şi exterioară a complicităţii care ‚ĩmpinge’. Nici pic de cârpăceală intelectuală.
Cred că s—ar putea scrie la fel despre câteva figuri ale creştinismului şi despre intuiţiile lor ultime.
۞
‚Nu văd nicio contradicţie ĩn asta’ [--metafizica şi viaţa de sfinţire--].
۞
GM ca un ‚simmelian’ care a ajuns la creştinism, care a devenit creştin şi a filozofat ca şi creştin, a continuat să filozofeze odată devenit creştin—n—a repudiat filozofia. A testa ĩn acest fel barbaria şi rudimentaritatea, simplismul şi reducţionismul.
۞
Heraclit, Cusanus, Bradley, Frank, Marcel.
Ocazional.
Ep..
Kant, Schopenhauer, Nietzsche; Goethe; Rembrandt; Marx, Cohen, Rickert; Lazarus, Schmoller şi Bastian; esteticienii nemţi; Bergson, Weininger; Darwin, darwiniştii; cei despre care conferenţia; Spinoza; Rodin, Michelangelo, Leonardo, Böcklin; Weber. Divergenţe ştiinţifice. Inspiraţia.
۞
Modele mai degrabă filozofice [--criticiştii--], decât ştiinţifice.
۞
Filozofia artei, metafizica, filozofia, chestiunile fundamentale ale filozofiei, criticismul. Epistemologiile.
Filozofia artei şi sociologia.
Noţiuni.
Analitic şi neutru.
۞
Olandezii. ’30.
La GS—discreţia, fineţea; la EMC—antipod—a forţa, a pedala.
Ca la MS ....
Semne.
۞
Panteism şi vitalism.
Vitalismul evreului e unul contemplativ. Vitalismul ultimului deceniu al vieţii.
Semnificaţie.
۞
Tiparul unei frumuseţi.
۞
‚Ecologism’, răstălmăciri.
۞
Pentru Simmel, Kant ĩnseamnă mecanicismul, Goethe ĩnseamnă vitalismul.
Deplângea rătăcirea ştiinţelor—ĩnsă ĩn mod echivoc, cam vag.
۞
Ĩntr—un anume sens, Simmel ajunsese la vitalism; ĩn alt sens, o componentă sau un element existase mereu.
۞
Sunt inscrutabile fiindcă sunt vagi, confuze, tulburi, nu adânci. Confuzia le face inscrutabile—nu adâncimea. Adâncă e matematica lui Gauss. Culegeri de studii despre Fermat; ce se poate spune şi remarca despre teorema lui.