ĨNCĂ UN CARNET FILOZOFIC ŞI ‘MORGANIAN’

ĨNCĂ UN CARNET FILOZOFIC ŞI ‘MORGANIAN’



Ce fel de discipol al Sf. Vasile. Aroganţa. Respect principial.
Poezia, prozaic, Willis. Intelectualitate; goethean. Vremea.
Tripla invidie [--rezid.;--lecturi;--manualul--].
Lichele. Termen, meniu, mâncarea. Ĩn mers vs. ĩn aer.
۞
6—IX/ 13—X.
۞
Ar fi de discutat relaţia VITALISMULUI LUI SIMMEL cu panteismul. Un ‘biologism’, cum cred unii, nu e. Biologism nu e; cu panteismul există o ĩnrudire [--Simmel se şi referă la spinozism, şi la un fel de sentiment spinozist al realului--].
Vitalismul lui Simmel nici nu e unul documentat biologic, nu e informat de către naturale. Nu e un vitalist de tip bergsonian [--tip ai cărui alţi exponenţi ar fi mai degrabă PTC şi zoologii francezi ‘teilhardieni’--]. Vitalismul simmelian [--şi goethean--] nu e rezultatul studiilor de biologie—ca acela al francezului. La Goethe, intuiţia lui găseşte expresie şi ĩn studiile de naturale—asta are altă semnificaţie.
Sursa e una exclusiv metafizică şi intuitivă. Vitalismul simmelian nici nu e unul de esenţă biologică, ci metafizică. Chiar termenul ‘viaţă’ se referă, la Simmel, la substanţa metafizică nenumibilă, substratul dinamic—substratul ascuns sau secret; spre acest termen ascuns tinde şi indică metafizicianul german. Nu dinamica vieţii organice o analiza sau o viza el cu metafizica lui—şi nu de la ea pornea. Prin aceasta e Simmel maestrul metafizicii vitaliste. Paralela cu Bergson poate să fie trasată; ĩnsă ĩn ce sens se poate vorbi despre [câte] un ‘vitalism’ la filozofi ca Schopenhauer, v. Hartmann şi Nietzsche, aşa cum pretind sumarele note de dicţ.?
Ĩn niciun caz nu se găseşte la Simmel o exaltare şi promovare a barbariei, etc..
Simmel enunţa că metafizica şi kantismul trebuie alternate, folosite alternativ—şi sugera că alternarea trebuie să se producă la un acelaşi subiect cognitiv, la un acelaşi individ cunoscător. Că un acelaşi subiect are nevoie de ambele.
Metafizică vitalistă, filozofia artei şi estetică, chestiuni fundamentale ale filozofiei [--nivelul esenţialităţii filozofice--], kantism şi discipline ale socialului. Epistemologia ştiinţelor socio—istorice. Exerciţii ingenioase. Kantism aplicat.
Religia—ca filozofie, ca sociologie? [--Psihologia filozofică fiind o disciplină filozofică.--]
Kantist de forţă, sociolog de forţă, filozof al artei de forţă.
۞
A treia cale este ‘esenţialitatea ĩn rugăc.’ [--transcenderea ambelor accepţii peiorative—barbarie sau formalism--]. Gestul firesc, nesilit, natural, agreabil, luminos, rază.
۞
Macroeconomist de excepţie.
۞
Lectură simmeliană şi metafizică a Părinţilor.
Cf. ieri:--romane, poezia, filozofii, teologii, spiritualitatea.
۞
Primele dibuiri—ĩn ’96—la 17 ani—o scurtă notă de dicţ.—ambele ed. de scrisori—ce citea, ce carte, ce cărţi—că citea ....
۞
A onora prin experienţe.
Experienţele.
Ed.—azi—precursorul scrierii lui Neagoe—ed..
۞
O pizza, două beri; patru felii de plăcintă cu mere, 1 ½ l. de suc.
۞
Gloduroşi. Anatomia, nivel, modestie pe seama altuia.
۞
Nu sunt ‘adânci’, ci echivoce sau vagi, tulburi, difuze, cârpăcite, confuze.
Enunţuri vagi, tulburi, confuze, aiurite, inepte.
۞
Nu ‘realitatea’ psihologică—ci insignifianţa [--ca şi amăgirile adolescenţei, etc., repudiate ulterior--].
۞
Psihologiile vitaliste care—i plăceau lui Ralea. Bună alonjă dialectică.
۞
Filozofii scriind despre artă.
۞
Marţi—ultimele două eps. ale sez. 2; ieri, trei eps. [--primele trei ale sez. 3--]; azi, ep. cu anonimele.
۞
Ce fel de vitalism era cel al lui Simmel?
۞
Alte moduri de cultivare, alte ‘cunoaşteri’. Alte informări, febrile.
۞
'Monadologia fizică' vs. ‘structura materiei’.
۞
Sezon; cafele; ritm. Risipă.
۞
Ep..
Sem. VII.
Ep., GS, GM. Izvoare.
Sf. Toma, PTC, KR, Scheeben. JP, JM, EG, MDP.
Lumina, Iisus; experienţe, Grădina.
Esenţa neotomismului. Interbelicii [autohtoni]. ’96—ed., culegerea. Procesiunea. Inspiraţia.
Şase veacuri de tomism.
Prevalarea.
De ce a fost necesar neotomismul—o revoluţie.
۞
Răspunsul vrut nu e o teorie—ci o acţiune.
Imensă simpatie.
۞
Ca la MS .... DB—LOGICA—CT. PC; Sh.; epopeile antice. Trad.. Autohtonii; Hegel, DB, HB—efecte. A lista.
۞
Uman plictisitoare.
Cogniţie, adevăr.
Gnoseologie.
Chiar şi sunt filozofi.
Maritainienii americani.
ME şi filozofii [--sc. XX--].
۞
Gnoseologie.
A studia—ca GS—nevoia—nesilit.
Abstract.
A scrie numai metafizică şi filozofia artei.
۞
GS s—a adresat mereu chestiunilor fundamentale.
۞
Deprofesionalizarea a şi deformat caracterul.
۞
Filozofiile, cărţile studiate. Aşa cum ştia Simmel, Kant.
‘Monadologia fizică’ am ĩntâlnit—o tradusă drept ‘structura materiei’. De fapt, ‘natura materiei’. [--Ambele expresii sunt parte a titlului original al tezei.--]
Tocmai teoria fizică a lui Kant o studiase. [--Ceea ce alţii ar defini drept partea cea mai friabilă a operei kantiene.--]
Simmel, specialist al teoriei fizice kantiste.
Interpret al monadologiei fizice kantiste.
Ca extrapolări şi speculaţii.
۞
Burtă, plimbarea, teiul. Plimbarea; cafeaua.
۞
Inşi care nu pot citi cursiv de la prima vedere.
۞
Nouă vols. germane—şapte cărţi ĩn nouă vols..
۞
Azi, despre ‘arborele libertăţii’ şi cei trei colegi de la Tübingen. Cu toate prenumele.
۞
Nesurclasat. 3—D.
۞
3 din cele patru postume; patru din cele şapte anume. Vols. II şi III ale ENCICLOPEDIEI. A doua ‘logică’ [--o fi reluarea primeia?--].
۞
Cel puţin Lectures on Modern Idealism, The World and the Individual, The Problem of Christianity, The Sources of Religious Insight. Latura booleană şi de filozofia matematicii.
E un idealism savant, nu ‘boem’ sau lăutăresc.