Din viaţã

Alunecarea ĩn superficialitate şi concesii; frecventarea oamenilor duce la aşa ceva, individul devine ĩnclinat să—şi relativizeze opiniile, să bagatelizeze, etc.. Mintea devine boantă. Mintea—şi pierde adresa, alonja. Ricoşează.
۞
Diognet; ‘banalitatea’ vieţii ĩn Algeria a unui trapist [Christian—Marie]. Masca africană, templele budiste, cele trei religii asiatice, coralul. ‘Marselo’ ĩn Ecaudor, 60 de parohii. Ceva mai mult de 300 de enoriaşi de parohie. Fotbalul.
۞
Viaţa care mi—ar trebui.
۞
Atins de farmecul Lui Iisus.
۞
Jargonul.
۞
Ĩs fete, nu—s fetide.
۞
Eseul din ’97 al lui Levee Blanc despre Gyuri Lukács; eseu biografic, psihobiografic. O analiză biografică [--notaţiile freudiene fiind absolut inutile--]. Profunzimea umană. De la 22 la 25 de ani, a scris SUFLETUL ŞI FORMELE. Un evreu bogat, instruit, cult, călătorit, cu toane. ISTORIA DEZVOLTĂRII DRAMEI MODERNE, scrisă de la 21 la 24 de ani. La 34 de ani, dezicerea de trecut, de tonul ĩntâielor scrieri. Dezicerea de filozofia culturii cu ton pronunţat simmelian. Repudierea primelor lui creaţii. Noţiunile cu care opera, deprinderi savante.
Lăsa impresia exterioară de a fi fad, banal, insipid, pedant, anost.
Ca om, era, de fapt, un decadent.
Bloch i—a supravieţuit şase ani. Teza de la 24 de ani—despre Rickert şi gnoseologie. A ales să trăiască ĩn RFG, lăsându—i pe ceilalţi să guste comunismul estgerman.
۞
Cel puţin cărţile lui Arato şi Breines, Congdon, Kadarkay, eseurile despre tânărul Lukács din Lukács Reappraised. Trad. din ’74.
۞
Ce fac cu viaţa.
Un tânăr autopunitiv şi decadent, lansat ĩntr—o carieră politică furtunoasă, devenit personaj public.
۞
Netransferabilele.
۞
Sentimentele şi ‘categoriile ĩnţelegerii’ la Lukács.
۞
Freud şi Kierkegaard, nu. Triadele—la Foucault, la Marcel.
Autohtonii—Ralea, Blaga [--chiar cartea cea mai remarcabilă--], CN.
Ed..
Marx, Nietzsche. FMD—nu ‘aşa’.
۞
‘Armonia operei de artă’, teoretizată ĩndelung de evreul ungur.
۞
KM, SF; FN, SK, FMD.
۞
Ce ĩnţelege Levee Blanc prin ‘stil aproape esopic’.
۞
Analiza teatrologică, nemenţionată de articole.
۞
Supleţea tinereţii lui.
۞
Alde Simmel, Lukács, Negulescu, Noica, Petrovici. Favorizarea bogaţilor [v. Negulescu şi Noica] .Propunerea unui loc universitar. Respingerea ‘ariviştilor’, a celor proveniţi de jos. Filozofia celor avuţi, ca Simmel, Lukács, Noica şi Negulescu.
۞
I—a pronunţat şi el numele. Chipul; impresia de forţă, de decizie. Cele trei portrete, şi autoportretul.
Că fusese, pe vremuri, cunoscut şi apreciat la noi.
Cele patru cărţi—trad..
Ca universitar neretribuit. Ca evreu. Ca autor al cărţilor despre cei cinci autori, alţi trei artişti .... Goethe. Vremea; ce se citea pe atunci.
۞
’96—un tânăr slab—toacă, cu părul vâlvoi, cu o geacă de piele maro.
۞
Ochii frumoşi, răscroiţi, şi de evreu.
۞
Ed. de albume. Dezbărarea. Cele două vols. despre spaniol. Tarabe. Exdecanul.
۞
Notabila eleganţă, hainele.
۞
Porcin. Decadent. Declin.
۞
Despre marii profesori berlinezi. Marii istorici. Despre teza de psihologia muzicii. La 23 de ani.
Lucrarea gata scrisă, cu care câştigase un concurs.
Titlul—‘Natura materiei conform monadologiei fizice’.
۞
Iar de la marxism, decăzuse la leninism. Cel care a repudiat, sau avea să repudieze şi explicit, filozofia lui Simmel, se va mulţumi, fără a crâcni, cu ... leninismul; şi nu ştiu cât de occidental e marxismul lui Lukács—sau ĩn ce constă occidentalitatea lui.
Drama uman—intelectuală a lui Lukács—după un sfert de veac, de la Simmel la ... Lenin. Deriva. Eşuarea, ĩmpotmolirea ĩn leninism. Ĩn activism bolşevic imund. Ĩn complicitate. Ĩn niciun caz ceva superior germanismului final al lui Simmel.
۞
Simmel n—a eludat relativitatea.
۞
Sunt, acum, ĩn măsură să şi răspund—Simmel aprecia umanizarea lui Goethe, ĩl ĩncuviinţa ca om. Nu disjungea teoria sau numinalul, de fenomenal; ĩl considera pe Goethe ca fiind suficient exprimat ĩn viaţă. Ĩi plăcea mult omul Goethe. Considera viaţa goetheană ca fiind pe deplin la nivelul intuiţiei fundamentale a omului secret, ascuns.
Prin ce s—ar deosebi relaţionismul goethean de panteism. De ce nu e un panteism, prin ce nu e.
Ĩn fond, GS avea un pic peste 40 de ani la ĩnceputul sc. XX. Un sfert de viaţă a trăit—o ĩn noul veac, ĩn sc. XX.
۞
Instincte sănătoase şi ignoranţă.
۞
Discriminările transparente ale bolşevicilor.
۞
Ce ĩnsemna oratoria—sensul propriu. Ca artă.
۞
Un ochelarist—şi nu preluase reţinerea lui Goethe faţă de folosirea lentilelor.
Toate patru portretele ĩl arată ochelarist. [--Logic, normal ar fi să existe mai multe portrete, nu era un pastor dintr—un sat.--]
۞
Trei exemple de exerciţii de sociologie [--miros/ parfum;--organe senzoriale, etc.--].
Elogiul primelor trei cărţi, cele de istoria artei; impresia de dezicere ulterioară.
۞
Nu din ceea ce predase ‘asculta’, examina. NI, Nae. GL.
۞
Numărarea portretelor; autoportretul.
۞
Marginalizarea; primele trei cărţi—cele de istoria artei; defăimat ca autor de prefeţe pentru albume; albumele de artă—ed.; exemple de cursuri de sociologie [--şi de istorie, filozofie--]; temperament; cursuri, ’20. Polimaţii, bagatelizarea; ‘veveriţa’, comparaţia, invidia. De ex., cartea despre artă a acestui ‘sociolog de profesie şi de formaţie’ a fost considerată importantă, semnificativă.
۞
Din contemplator simmelian, Lukács a decăzut ĩn postura de agent, de actor. A trecut pe scenă –cu implicita limitare. A ales, a preferat să devină protagonist politic—şi să pozeze; ĩnsă era un nihilist, şi un ateu.
Joncţiune şi imixtiune. Pe de altă parte, Bloch ajunsese de la gnoseologia rickertiană la utopism. Atât Lukács cât şi Bloch proveneau din climatul antebelic neokantian german.
Nu cunoştea iubirea, ĩndrăgostirea—faţă de o persoană sau o gândire—era egoist şi ambiţios. La ĩnceput, nestricat de politica bolşevică, gândise ĩn termenii filozofiei neokantiene a culturii. S—a dezis, ulterior, de ĩntreaga această perioadă. Cu totul pervertit de miasma leninistă. A luat urma leninismului. A abjurat filozofia neokantiană a culturii. S—a conformat Kremlinului.
۞
Buna credinţă a vechilor marxişti. Bolşevismul va perverti totul. După apariţia bolşevismului, a Kremlinului bolşevic, nu vor mai exista marxişti liberi, nearvoniţi. Marxismul liber a fost posibil numai până la apariţia ‘capitalismului de stat’, a statului leninist.
Socialist interbelic. Crez. Crez politic şi realitate partinică; contrastul. Idealuri.