Din viaţã

Ĩn numele unei intelectualităţi simmeliene. Piscul simmelian, suprema intelectualitate simmeliană.
A cita ĩnseamnă a gira.
۞
Autor german, 1858—1918, a scris cărţi despre Rembrandt, Goethe, Kant, şi studii despre Rodin, etc..
Acest evreu şi [mare] patriot german; a dat expresie filozofică germanismului său.
Expresia filozofică a patriotismului german.
۞
Avem de la Hristos tripla calitate—preoţia, regalitatea şi proorocia.
۞
Heraclit—atât la Simmel, cât şi la Spengler.
Cohen era cam de o vârstă cu Nietzsche, şi numai cu 16 ani mai vârstnic decât Simmel. Au murit ĩn acelaşi an. A promovat opera lui Lange.
۞
A simţi—nu a ĩnţelege.
۞
Filozofii germani heracliteici.
۞
'Explică de ce, să—nţeleagă pensionarii.’
۞
Mânca nu cu lăcomie, adică nu repede, nu hulpav—ĩnsă animalic, vorace, brutal, zoologic.
۞
Ĩnduioşarea (mea), şi efectul. Devenisem afectuos; gradual, am coborât.
۞
Tănase, vicepreşedinte PAC (--romancier, realizator TV, universitar--).
۞
Desconsiderarea intelectualităţii, bagatelizarea ei.
۞
Cultura, creaţia. Minoritatea. Francezii. Vesticii. Sc. IV—V.
۞
Contează numai creaţia, rezultatele, situarea ‚la prag’.
۞
Ca să nu mai fie ‚numai vorbe’ pentru tine, ĩn tine e cazul să schimbi ceva, nu ĩn mine; pe tine să te ai ĩn vedere. Ĩn tine e cauza pentru care cuvintele par neputincioase.
Nu te—aştepta ca tot vorbele să transforme vorbele—n altceva.
۞
Cărţi; cărţi şi lecturi; ce am citit, ce rezultă.
۞
Scrierile despre artă ale lui Claudel, Bertram şi Gundolf, ale ‚noilor critici’ francezi, ale lui Taine –nu ilustrează altceva.
۞
Binele meu e mintea mea, intelectul meu. Mintea, stilul, cultura; formaţia; purtarea, familia; ca medic.
۞
Noica spoliază şi lipseşte de sens—acolo unde Simmel ĩntregeşte şi conferă sens deplin, ultim, cu adevărat metafizic.
Noica aduce prejudecăţi, infatuare şi suprematism—acolo unde Simmel conferă o demnitate intelectual—intuitivă ultimă.
۞
Bărbat adevărat.
۞
Marile lui subiecte de artă.
Proceda aşa cum e firesc, analitic, metodic—prin fireasca ĩnsumare de aspecte, de intuiţii.
۞
Studii literare simmeliene, analize, unghiuri.
۞
Două precizări:--filozofia artei o practica atât cu privire la teme generale, cât şi ca analize de opere şi autori;--şi se pare că folosea termenul disciplinei şi pentru literatură.
۞
Relaţia, relaţionarea unei abordări simmeliene cu teme şi experienţe creştine există deja:--explicit (GM);--şi implicit (--EG, noii tomişti, Blondel, chiar HB ...--), ca nou mod de a face filozofie.
۞
Tautologicul, testarea, reversul.
۞
Atei şi creştini.
Ceea ce a ajuns să le apară drept scandalos de religios ateilor (--o religiozitate dealtfel foarte liberală--).
۞
Ceea ce e deplasat, ridicol, inadecvat.
۞
Filozofarea slobodă—defel frivolă, deloc frivol—arbitrară, cârpăceală.
۞
Cârpăceală.
۞
Există mândrie ĩn refuzul filozofiei.
Falsul esenţialism—cel negativist, chircit, spoliator, astringent.
۞
Neantrenat.
۞
Năravul autobagatelizării.
۞
‚Astfel ĩncât nu piratăm nimic.’
۞
Reala cauză, reticenţa, intuiţia, instinctul. Lămurit. A dibui.
۞
Ca scrieri despre cinema.
Nu i—ar fi displăcut celui care a scris aşa de mult despre actorie şi a dat interpretări atâtor fenomene şi date sociale; ĩn numele lui. Peiorativ. Peiorativul mut, ascuns.
Ca mixt. Ca ‚hibrid’ [nepeiorativ]. Altitudinea.
۞
4/ an. Risipa. Risipa cvadruplă. 2/ l.. ½ s.. 4/ an, articole, studii, eseuri. [Cum le considera el ĩnsuşi—drept eseuri, drept eseistică.]
۞
Irosirea; seminarizările; pedanteria; impresia; epigonism; epigonii; ĩnrudirea.
Că nici ....
Tangibil. Loc. Rol. Ajungerea la o creativitate simmeliană.
Suveranitate.
۞
Dezmorţit.
۞
Ca expresie a faptului că vreau să fiu ĩmpreună cu acei oameni care mărturisesc credinţa ĩntr—un Creator nevăzut şi atotputernic, ĩn dumnezeierea Lui Iisus din Nazaret, ĩn Zămislirea Neprihănită a Deiparei, ĩn primatul Episcopului roman.
۞
Nu ca ‚aspecte filozofice ale literaturii’.
۞
Filozofii sibilinici.
۞
Cât e, tocmai, de puţin personalist, de rigid şi şablonard, de inapt pentru sesizarea persoanei, ĩn demersurile lui.
Lucruri care trebuie prinse dintr—o aluzie, dintr—o expresie indirectă, oblică.
۞
Ideea nu—i de a—i opune pe Chamfort şi Wundt. Sau pe Tarde şi Steinthal. Taine poate fi comparat cu Wundt, de ex., şi Durkheim cu Weber—ca o comparaţie să fie fezabilă, realistă.
Prejudecăţi.
Cultura dublă, franco—germană.
۞
Mckee, TT, PG, evreica, ‚Morgan’, Ep., forme.
Cu neputinţă ĩntr—o formă puerilă, simplistă, mecanică, veleitară, infrasimmeliană, subweiningeriană şi subsimmeliană.
۞
Vremea; singularitatea, stimulii, nivelul, vârsta, casă, dinamic; azi, ieri, cursuri, noimă; haine; oră, azi, 10, 11 ½, 1, 1 ½, 2 ½, 4 ½, 6 ½.
۞
Icoană a intelectualităţii; vocaţie a acesteia. Tăios. Răspicat. Expresia. Creaţia; a crea. Salutar. A afirma.
۞
Eu scriu despre metafizica morţii.
۞
Gracq, Chesterton, Chartier, AP şi GC, reflecţia.
۞
Unele afirmaţii cam simpliste.
۞
Generalizări arbitrare.
۞
Cafeaua turcă, italiană; apă rece.
۞
Scrieri despre artă.
۞
Eseuri despre Sf. Toma, Bonhoeffer, Scheeben, Păr. Teilhard, Bergson, Marcel, Frank, Bloy, fenomenologii francezi, Lange, Höffding, Gehlen, Chesterton (--ca gânditor--), Hegel, Rahner, Barth şi Ortega—interpretări spirituale ĩn expresie obiectivă, neutră. Istoria. Mai ales—limbajul—neutru, obiectiv, expresia virilă. Adevărul şi obiectivitatea.
Rembrandt, Rodin şi Michelangelo la Simmel; Rubens la Claudel; veneţienii la Taine.
Semnificaţiile metafizice ale modernului.
۞
Filozofiile moderne şi ortodoxia creştină; filozofiile au apărut ca un fel de teologie seculară, au reprezentat teologia celor care nu acceptau ortodoxia creştină—sau o acceptau numai ĩn mod formal, exterior.
Sunt create pentru a nu corespunde ortodoxiei creştine, pentru a o contrazice.
[Nişte exemple bune sunt metafizicienii propriu—zişi, ca Blaga şi Noica—la ei, filozofia are rolul şi investirea teologiei, ca teologie pentru necreştini.]
۞
Creativitate. Vârsta. Expresia. Ideal. Cum să arate aceste studii.
13 filozofi şi şase teologi. Expresie filozofică, obiectivă, imparţială.
Ce altceva sunt studiile literare ale Dnei. Y. decât elucidări spirituale, abordări ‚simmeliene’ ale literarului?
۞
A nu discuta eseistica unui om, pretinzând că—i discut creaţia literară, romanele.
۞
Expresia literară a gândirii—şi gândirea exprimată literar.
۞
Eseuri de fineţă şi de subtilitate.
۞
Pentru Ralea fuseseră Durkheim, Janet, Ibrăileanu, Stere, utopiştii francezi, unii intuiţionişti nemţi. Referinţele lui au evoluat.
۞
Contrastul cu neutralitatea simmeliană.
A cita e deja relevant.
Interlocutorii.
Egalii.
Citare nu ĩnseamnă ĩncuviinţare—ĩnsă admitere ca interlocutor, girare.
۞
Nevoia cognitivă religioasă.
۞
Simmel opera cu noţiuni kantiene.
۞
Care ar putea fi izvoarele unei reflecţii metafizice creştine. Prin ce e o metafizică ‚creştină’, fără a fi confesionalistă.
۞
Studii scrise simmelian—paragrafe scurte, notă originală, fără citate ori bibliografie.
۞
Tipuri feminine şi logica atracţiei.
۞
Expresia era firească şi simplă—iar filozofia, gândirea, de o adâncime fără precedent.
۞
4/ an. 4 studii/ an. Nu numai despre filozofi.
۞
Părinţii; tomiştii; englezii; maeştrii.
۞
Adevăr. Creaţie originală.
۞
Experienţa mea e că ‚ortodocşii’ aceştia blânzi, nevehemenţi, citadini, fac mult mai mult pentru a te converti.
۞
Om simpatic, agreabil pur şi simplu.
۞
Bergson apare ca filozof respectabil la Camil P., Blaga, la Gherea—şi e bagatelizat, deja, de Noica—urmând, de altfel, tradiţia postbelică, pregătită ĩncă interbelic. Istoriceşte, realul moment Bergson a fost unul antebelic, a premers ĩntâiei conflagraţii.
Marcel şi Chartier nu—l plăceau; Păr. Teilhard s—a dezis de el, iar Ricoeur a ĩncercat să—l recupereze parţial, repudiind majoritatea scrierilor.
۞
Reducerea la ‚semnificaţia istorică’.
۞
Mama, adjectivul fals, ponciful, romancierul român.
Scrierea zisă de ‚estetică’, citită cu voce tare.
۞
Perimarea. Buh. Falsă perimare. Pretinsă perimare.
۞
Ĩn cultura filozofică română—atâta câtă este—şi cu un decalaj, momentului filozofic bergsonian i—a urmat momentul heideggerian.
۞
Discreditarea, perimarea. Perimare implicită.
۞
Nihilisme.
۞
Rânjet.
۞
Muzică.
۞
Capodopera bergsoniană, sau culminaţia reală a filozofiei maestrului, apare abia—n anii ’30—după FIINŢĂ ŞI TIMP—indispunând, probabil, prea mulţi din gloata [foştilor] discipoli cu accentele religioase şi cu ulterioara afiliere religioasă.
۞
Ca ĩnţelept popular, un soi de flecar gregar.
۞
Scolastica sc. XIII, ca răspunsul latin la marea teologie patristică răsăriteană a sc. IV—V.
۞
Filozofie care şi—a supravieţuit propriei mode.
۞
Ca brio viril.
۞
Tandemul, literatura, crez, plăcerile, nutrirea cu plăceri—nearb..
۞
Scrieri de o subtilitate şi fineţă simmeliană.
۞
Clinica duhovnicească a plictisului.
Corporalitate.
۞
Thompson, Gracq, Chesterton, Gundolf, Chartier, Bertram, Paleologu, Călinescu, ‚noii critici’ francofoni, Claudel, Dna. Yourcenar, probabil că şi Thibaudet ĩn studiile ‚de autor’, ĩnsemnările lui Weininger despre Ibsen, critică spiritual—informată, competentă spiritual.
Scrieri despre artă.
۞
Autori şi subiecte. 4/ an.
۞
Ca autorul care a scris despre Goethe, Rembrandt, Rodin, Michelangelo şi Kant.
Ed. ě, oră. Ritm.
۞
False dihotomii.
Artificialitate.
۞
Studii literare, analize, elucidări—nu aprecieri estetice, sumare, ‚de gust’.
۞
Marea critică literară (--şi de artă--) este ‚simmeliană’, adică vizează profunzimea.
۞
El dă pur şi simplu ‚formula’—sau alura—marii critici literare şi de artă.
‚Specifice’ să—mi fie numai obiectivitatea şi neutralitatea.
Nepactizarea cu subiectivismul ponosit, anost.
۞
‚Simmelian’ e, implicit, tot ceea ce trece dincolo de preliminara apreciere estetică, tot ceea ce vizează o analiză de profunzime, o ĩnţelegere specială.
` ۞
Superstiţia nătângă a abisalităţii.
۞
Un intelect suprem—şi totodată o configuraţie biografică.
۞
A vedea dincolo de aprecierea estetică.
۞
Sem. III—aprecieri, ambii autori, 2 x a aprecia.
۞
Contrastul ĩntre premisele de metafizică intuiţionistă—a individualului—şi deriva, eşuarea ĩn clişee şi banalităţi. [Adică—a pornit de la inntuiţionism şi filozofia individualului, pentru a eşua ĩn banalitatea remarcilor generalizatoare şi a abstracţiunilor despre tendinţe, etc.. Un contrast şi un paradox. Opţiunea filozofică n—a devenit şi una critică, estetică.
۞
Banalul şi tangibilul aventurilor, al idilelor, al libertinajului anodin.
۞
Cu o idee limpede despre ceea ce consider interesant—ca studii, formaţie, preocupări, etc..
۞
Creaţie, treaptă superioară, calificare, relaţii, creaţia.
۞
Genialitate, bun simţ; brio.
۞
Istoria—ca filozofie şi lecturi, vârsta, literatură.
۞
GM, ĩn ’62, despre ‚dreapta deschisă’. Despre antiumanismul şi cinismul stângiştilor.
۞
Dus ceva mai departe.
۞
Diagramă—o ‚formulă de viaţă’—Goethe, evreul ‚meu’, GM—viaţă filozofică.
Nepozeur.
۞
[Nici] nu era un denunţ, ci o semnalare, o avertizare.
۞
Despre personaje de roman, femei din romane, pictori, compozitori, prozatori, poeţi; personaje istorice, femei [--din prezent--], bărbaţi [--din prezent--], femei din istorie, personaje istorice detestate, evenimente militare, ‚reformă’. Cele 13 ĩntrebări ‚culturale’. Stupiditatea chestionarului—şi haosul, vraiştea.
۞
Imensa autenticitate, discreţie, tactul, moderaţia, maturitatea reală.
۞
Ca un răsăritean cu o imensă simpatie pentru apuseni şi teologia şi viaţa lor religioasă. Neabjurare.
۞
Semnificativă e tendinţa—ĩnsă şi menţinerea opţiunii iniţiale—ceva l—a ĩndemnat la asta—mai mult a vrut să rămână.
۞
False remedii.
۞
Receptiv la culturile franceză, germană, engleză, rusă, ocazional un spaniol şi un olandez ĩn creaţia nonverbală.
۞
Un metafizician care devenise şi un ĩnţelept.
۞
Metapsihica lui, frecventarea.
۞
A găsi tonul adevărat, autentic, nefalsificat.
۞
Progres.
۞
Parafraze chineze.
۞
Lucruri de fineţă şi de subtilitate.
۞
Nişte note personale eterogene, care nici nu—şi mai au locul, sunt deplasate.
۞
Idealul şi realul.
A confrunta.
A compara.
Deziderat şi real.
۞
Exemplul lui GM taie tendinţa către vanitate şi poză, complacerea ĩn trufie, ĩnclinaţia către vanitate.
Anti—pozeurul.
۞
RLS la Chesterton şi MP.
۞
Romanul sc. XIX:--Balzac, Beyle, Flaubert;--Dickens, Dna. A., Meredith, Dna. E., Hardy;--LNT;--ceva James. Alegerile lui JG, GM, Gide, ‚Morgan’, Dna. Woolf. Grile ale romanului sc. XIX; invidia mutuală, grile engleze şi franceze. Se invidiau reciproc.
Vârsta, experienţe de cititor, expresie.
Evreica—lecturi. Realul, experienţa.
۞
A scrie despre romane, filozofie (--şi filozofii--), poezie, genuri.
A ierarhiza.
۞
Grila literară a unui scoţian.
۞
A şi fi. Şansa de a şi fi—substanţa, substratul de experienţe, existentul.
۞
Experienţă de cititor de romane; lumina; 4/ l.; eseuri.
۞
Atunci când ĩngălaţi de teapa premierului B. au ‚idei’ despre ... educaţie, despre cum ar trebui făcută aceasta, cum să arate manualele.
۞
Asudam, uzam hainele şi le purtam rău, şleampăt.
۞
A discuta gândire, filozofii, teze.
۞
Ĩnclinaţie critică, de sortare, de confruntare.
Prin critică se ajunge la ceea ce e valoros, nu la trierea a ceea ce e fals; adică de la fals se porneşte, nu de la adevăr.
۞
Rezultatul poate fi fals, ĩnsă mişcarea, vie.
۞
Mila, da—numai să nu credem că ne e milă de oameni buni, că cei de care ne e milă sunt desăvârşiţi. Să nu cerem ca sublimului milei să—i corespundă vreun sublim obiectiv al celor de care ne e milă.
Să dăm o milă neexigentă.
Uităm de ce ne—a fost milă, şi ajungem să credem altceva.
Ajungem să vrem ca cei de care ne e milă să ne merite afecţiunea şi stima prin ceea ce sunt—cu toate că am ĩnceput prin a ne fi milă de ei pentru cele ce li se—ntâmplă, independent de felul cum sunt ei ĩnşişi.
Mila e ĩn esenţa ei necondiţionată.
Ĩn esenţa ei noţională, vreau să spun.
Uităm de la ce am pornit—mila solicitată de ĩmprejurări—nu de ceea ce e cutare om.
۞
Ĩnalta intelectualitate.
۞
Ĩmi vorbeşti imperativ—ca discipolul, maestrului—sau ca maestrul, discipolului. Nu—ţi sunt niciuna.
۞
Sofismul sau naivitatea—cartea scrisă de un iezuit francez despre un Părinte cumenic din sc. IV. Iluzii. Decepţionant. Prag; convertit ‚ĩn inima lui’ de cartea unui iezuit francez despre un Părinte mult anterior schismei.
۞
Subiectivism—nu porneşte de la ‚adevărul lucrurilor’, de la gestul de obiectivare—odată stabilit adevărul Revelaţiei, preogativele Bisericii, etc.—inversarea ĩntrebării.
Smerenia—fără a fi deznădejde—a Sf. Juan, şi trufia protestant—neoprotestantă.
۞
Vitalist—‚luteran’ raţionalist—ateu—anticreştin—teist—filoortodox—roman—răsăritean.
Ĩntemeierea intelectuală şi mărturia nădejdii şi a bucuriei care este ĩn mine. Icoana—vitraliu a Mântuitorului nostru.
۞
Să merite—explicit, să merite mintea unui simmelian, etc..
Cârpăceală.
‚Nici ...’.
۞
Interpretări şi analize subtile.
Contrastul de stiluri—literare şi general—filozofice (limpiditate latină, germanism fumegos, gotic).
۞
Contrastele respective—şi divergenţele—nu trebuie mascate.
۞
Toate referinţele lui de rangul al doilea sunt evreieşti—evreitate pronunţată, marcată, accentuată.
۞
Răutatea, mărginirea, prostia, agresivitatea. ‚Cleioşii’. Nu că nu trăiesc viaţa lor, ci că viaţa mea n—o trăiesc.
Oamenii nu ilustrează atitudini umane, ci zoologice; sunt non—interlocutori, agregate biochimice.
Labilitatea şi irelevanţa lor sunt acelea ale materiei—şi anume, ale materiei pervertite [--prin comparaţie cu autenticitatea psihică a unor animale afectuoase--].
Omul este infrazoologic. ‚Egoism’ zoologic stricat, pervertit.
۞
Anders Nygren, ed., şi IDEOLOGIA GERMANĂ. Confuzia cu autorul german al analizei frescelor bucovinene. Cum se numea preotul german—confundat de mine, ca nume, cu teologul protestant. O confuzie de nume. [Numele e NYSSEN, Wilhelm Nyssen. Penibilul confuziei. Ed. din ’75 şi ’78.]
‚Frumoasa din Pădurea Adormită’, ‚Nepotul magicianului’, Freud despre nevroză la copil.
۞
Modelul unei atitudini, al unei abordări, al unei funcţii—nu nişte teze, enunţuri.
۞
O carte intitulată SIMMEL, simplu.
۞
2 x ‚Picasso’; un spaniol; doi germanici; un italian. Şapte cărţi despre artă.
۞
Ce nu cere; falsa, ĩnchipuita complicitate.
۞
‚Filozofia r ...’.
۞
Pozeur.