Din viaţã

Despre bona care se prostitua, vila de la Roma a Ĩmpãratului Adrian, iernile ĩn sudul Franţei şi proasta ecranizare americanã a unui roman chinez medieval.
۞
Torn Curtain (1966), North by Northwest (1959), The Wrong Man (1957), To Catch a Thief (1955), Dial M for Murder (1954), Strangers on a Train (1951), Stage Fright (1950), Under Capricorn (1949), The Paradine Case (1947), Notorious (1946).
Excepţionala creativitate a anilor ’50—mai ales ’53—’59, cu nouã filme—doi ani succesivi cu câte douã filme anual.
Cunosc 13 din cele 23 de filme turnate ĩncepând din ’45.
Completist. Vieneza.
۞
Douã feluri de prãjituri, cola, cafea, struguri, prune, pepene, ĩngheţatã.
Târcoalele motanului Marin H., fratele lui Slim H..
۞
Ĩn vizitã, m—am jucat un pic cu motanul Marin, amuzant, costeliv, gãlãgios.
۞
Valul experienţei—ceea ce nu faci pentru sine, faci pentru alţii. Empirismul, antiapriorismul, acel aristotelism franc, tonic, care excitã şi ĩncurajeazã gândirea. La 25 de ani, spuneam—antisavant, antispeculativ, antierudit; tot pe atunci, mã refeream la Ĩnger şi vorbeam de grila filozoficã a teologilor creştini, de grila lor convenţionalã, cea a culturii vremii lor.
۞
Predase, mi se pare, la Sorbona gândirea autorilor medievali.
۞
Maleabilitatea liturgicã.
Ce sã crezi despre sinceritatea iubirii faţã de tradiţionalism a omului care ‘corecta’ cele mai sfinte tradiţii ale propriului sãu rit; care ĩncuraja un stil liturgic pop, ĩntâlniri panreligioase, etc.?
Mai general, apusenii ar trebui sã reuşeascã sã dea dovadã cu privire la propriile lor tradiţii—ceea ce se zice cã i—a imputat şi Hrisostomos lui Kasper şi, probabil, invitaţii schismatici de la Vaticanul II, vesticilor puşi pe reforme absurde, strict iconoclaste.
۞
Cu ĩnţeleptul Ĩmpãrat Adrian (--cartea nefiind un studiu de caz, ci o paradigmã a umanului, o icoanã, dacã vrei, iubite Gottfried--), Dna. Yourcenar ne—a oferit un prieten, un ĩndrumãtor, poate, sau o cãlãuzã.
Ĩn orice caz, cineva pe care vrem sã—l ascultãm, a cãrui companie ne place, şi cu care vrem sã fim laolaltã.
۞
Memoriile Dnei. Yourcenar sunt apreciabile şi pentru nota sapienţialã, anecdoticã şi unele picanterii. Impresia datã e una absolut pozitivã. Ĩntrucâtva ca şi cea datã de eseuri—o minte admirabilã, subtilã, luminoasã. Formidabilã, da, formidabilã operã de artã; cum am redactat deja un articol defavorabil despre acelaşi volum al memoriilor yourcenariene, aceastã notã slujeşte pentru a rectifica ceea ce, ĩn aprecierile mele, ilustreazã cam gros propria prostie.
۞
Raţional e invers—insolenţã, dispreţ caustic ad extra;--smerenie ad intra, ierarhia realã fiind cea organicã, fireascã.
۞
Dna. Yourcenar intenţiona, se pare, sã ducã naraţiunea pânã—n ’39, la cei 36 de ani ai ei.
Ca destin creator, aceastã scriitoare este un inepuizabil, instructiv şi cordial subiect de reflecţie.
۞
Cele douã romane majore, cele douã culegeri—de basme şi tripticul nuvelelor ....
۞
Unii oameni concep scrisul ca pe—o expresie a eului lor; alţii ĩl concep funcţional—ĩi ĩncredinţeazã o laturã a minţii sau a intelectualitãţii lor, o laturã a ceea ce sunt. Ĩnsã chiar pentru cei care vor ca scrisul sã—i exprime, expresia aceasta literarã a eului poate fi una simbolicã—când ĩntregul e dat de parte, sau una naturalistã.
۞
Scrieri repudiate.
Romanele din ’31, ’34, ’39. Atmosfera anticã. 17 ani ĩntre cele douã mari romane—şi 44 de ani ĩntre culegeri .... Memoriile urmeazã celui de—al doilea roman major—şi le urmeazã o mare scriere de criticã literarã şi a doua culegere importantã—care şi dau nota ĩnceputului anilor ’80.
۞
Prima, probabil, traducere de carte, a fost şi una promptã.
A cãuta stilul ei şi ĩn traduceri.
۞
Romanele repudiate.
Subiectele de eseistã.
۞
Balastul nihilismului. Lepãdarea de nihilism. Adevãrata simplitate, pasul cãtre simplitate e tocmai dezicerea de nihilism, lepãdarea nihilismului cel lezant.
۞
Viaţa ĩn serviciul artei ĩnseamnã scopul mai ĩnalt al vieţii, supraplenitudinea ei, nu degradarea şi sleirea vieţii, secãtuirea ei. Ci cã experienţa mundanã capãtã un scop cu adevãrat mai ĩnalt—ĩn serviciul interpretãrii literaturii.
۞
Romane de care s—a dezis, pe care le—a repudiat.
Vraf de romane repudiate.
۞
Ĩn anii ’30 a scris câteva romane, pe care ulterior le—a repudiat, sau de care s—a dezis.
۞
Intelectualitatea ei, subtilitatea, un fel de simplitate autenticã.
Forma purã a romanelor ei.
۞
O nevoie organicã—aşa ca setea—sau ca de mângâiere—Bach, apoi Mozart.
۞
Sunt ceea ce aleg sã fac.
Locul eului.
Expresie; vârsta.
Muzicã, lumini, locuri, poezia—foarte discret, fãrã a face loc lãbãrţãrii.
Iisus.
Beyle şi Schopenhauer. La Bergman. Mãcar Mozart, Rossini, Wagner, Puccini, Verdi, câţiva italieni vechi.
Grile.
Stil; muzicã; gândirea; poezia; artã literarã, cãrţi; cinema. A ierarhiza. Cãrţi vechi. A scruta prostia şi plictisul; polii.
Biblia şi alte Scripturi sfinte; religie; pe alese; istorici; criticã; geografia; piese.
Parcul; facturã; Grãdina; Cristina M. ;contemplaţia, AS, GS, nemţii ‘mei’, pl. II. Impersonalitatea. Creaţia. Emoţia.
۞
Ĩn cazul femeilor, ceea ce e acordat, concedat, din iniţiativa lor, e amar; nu e o victorie, fireşte, ci un eşec.
E vorba de relaţii biologice, de ĩnsuşi fundamentul biologic.
۞
Icoanele. Arhitecturi. Marea artã religioasã apuseanã.
۞
A muta energic. A simboliza decis.
‘Nu—mi evocã un ĩnţelept, ci un mâncãu’.
۞
Reflecţie biologicã intrinsecã, faţã de care orice altceva e imposturã.
۞
O anume armonie sobrã, virilã, plenarã, moderatã, luminoasã, raţionalã (--stilul Missei --).
۞
Mozart, Bach, Beethoven, Haendel, Wagner,
Terapia, leacul, medicamentul Mozart.
Concludent.
۞
Am ĩnlocuit consternarea cu amuzamentul amar.
۞
4 x ....
۞
Misterul prozaicei curãţii sau nevinovãţii a animalelor.
۞
Romanele pe care le—a repudiat—câteva romane de tinereţe.
Puritatea formei romanelor ei.
۞
Şi ceea ce—mi displace e concludent—ceea ce contravine culturii creştine virile. Ceea ce compromite sau trãdeazã virilitatea fundamentalã a culturii creştine.
Eroismul creştin e cel al martiriului, al consacrãrii, al familiei—nu al ...suicidului. Eroismul pozeurilor, ĩn care nu pot crede.
Bridele, ceea ce ‘ţine’, sunt fricile. Blocajele.
۞
Romane repudiate.
۞
Piscul—cãrţi de teologie care expun un creştinism, o culturã creştinã virilã, şi care sunt, spiritualiceşte, la fel de puternice, luminoase, rãspicate, robuste, vaste şi interesante ca şi ....
۞
Ĩn ce cred.
Conversie.
A interpreta simptome, semne, a ghici.
۞
Versuri—poezie—muzicã—excitant—clasicii francezi, latini şi greci—Coleridge, Burton, Joyce şi Browne—Keats, Shelley—antologii engleze—poeţii italieni, spanioli—suspine—Heine, Goethe—imediateţea, directeţea plãcerii. Tandemul hedonic—literaturã, cf. sb..
Ĩmi plac versurile lungi, sonore, nu suflul scurt, ĩntretãiat.
Neĩnchipuitã plãcere.
Distorsionãri, neghinã, sechele.
Versuri ample şi sonore.
۞
Prospeţimea mintalã de la 10—11 ani.
۞
Cãrţi care meritã studiate.
۞
Romane repudiate.
۞
A vedea viaţa ce pe desene animate.
۞
Muzicã, alcool.
۞
Un vârstnic, dupã o viaţã de reflecţie şi lecturi şi studiu, ar putea avansa câteva idei despre Tradiţie.
۞
WORDS OF LOVE—o comedie despre o adultã cu vino—ncoace.
۞
Este nevoie ca Iisus sã fie bun şi atotputernic; bunãtatea lui trebuie sã fie atotputernicã, iar atotputernicia diferã de bunãtate. Trebuie ca Iisus nu numai sã vrea, ci şi sã poatã tot binele. Pe de altã parte, noţiunea biblicã despre putere e una foarte antropomorficã sau clasicã—ĩn pofida celor ca Barth şi ca primatul anglican, care sperã cã existã ĩnţelegere fãrã interpretare, fãrã noţiuni.
۞
Direct, succint, psihologia relaţiilor şi a interacţiilor, analitism despuiat.
Romane de o formã foarte purã.