De natura rerum diversarum

Tonul viril, ferm, tãios, tranşant, neechivoc al Papilor din vechime.
۞
Cele şapte opţiuni ale Pãr. Finigan.
[De remarcat şi cã opţiunile acestea ale lui sunt de fapt mult mai ‚la dreapta’ decât sunt cele ale Papei.]
۞
Roma n—ar trebui sã poatã pur şi simplu sã ridice din umeri şi sã se spele pe mâini de abuzurile liturgice postconciliare, de parcã ar fi strãine de ele şi nu s—ar regãsi chiar ĩn practica ei. Oportunismul revizionismului ‚tradiţionalist’ actual, ipocrizia.
۞
'Marea cãpetenie a regatului Romei’.
Da, ca şi Pãr. H., ca şi japonezii, şi eu sunt papist, infailibilist, filioquist şi imaculist.
۞
Nu se deziseserã de preoţie, creştinism (‚Misiunea’).
۞
EXILE ON MAIN STREET.
۞
Ĩnainte de a vedea LA DOLCE VITA, credeam cã ştiu ceva despre Fellini; nu ştiam, de fapt, nimic, ĩl ignoram.
۞
Ĩn Occident, cãlugãrii sunt avangarda vieţii religioase, sunt avangarda Bisericii.
۞
False condiţionãri (ĩn ...dublu sens).
۞
Nu mai oţãrât şi anticatolic decât Calvin şi Luther.
Convingeri raţionale.
۞
Vechii medici, preoţi, savanţi; stil.
Azi, scris ‚bine’ ĩnseamnã scris simplist.
Se considerã ca limpezime un simplism foarte rudimentar, şi foarte sãrac noţional.
۞
Rugãciunea ca ‚mod de a fi ĩmpreunã cu ...’, ca ‚venire ĩn contact cu ...’, ca ‚restabilirea, reluarea contactului cu ...’.
۞
Listele de biblişti ale lui Kimel: cei 6+ 1 savanţi [‘Hence I trust scholars like N. T. Wright, E. P. Sanders, John Meier, Raymond Brown, and Ben Witherington a lot more than I trust scholars like John Dominic Crossan, Marcus Borg, and all the Jesus Seminar types. When a scholar (Crossan) can seriously claim that Jesus’ body was buried in a common burial ground and was eaten by dogs–on the basis of absolutely no evidence whatsoever–then one knows one is simply dealing with fantasy. All controls upon the use of the evidence have been abandoned.’].
۞
Treptatã desluşire; corelativ, o expresie tot mai exactã şi ‚explicitã’.
۞
Greşit aţintit.
۞
Vermes, critic al lui Brown (pe care—l acuza de duplicitate, cã o scaldã).
۞
Distanţã.
۞
Declin. [Degenerare.]
۞
Ceea ce este numai accedie.
Este numai accedie, şi nu cerinţã realã. Este toanã, moft.
۞
Gustul Breviarului, al contemplaţiei, aer, nevoie, experienţã, a alterna.
۞
Bloguri tematice.
۞
Gustul, impresia realului.
۞
Benedict, Padre Pio, Bonaventura (Bagnoreggio).
۞
Cele câteva acte fratricide ale Bizanţului—iconoclasmul, pretenţiile Patriarhilor, etc.; paşii cãtre rupturã fuseserã deja fãcuţi.
۞
Ĩnţeleg cum s—a ajuns de la câteva atribuţii, la mai multe; dar cum s—a ajuns de la câteva, la niciuna, şi de la real, la ‚simbolic’ şi verbal?
۞
Dar noua teologie a patriarhatelor?
Dar naţionalismul?
۞
A ajunge sã ofer o rugãc. puternicã şi vrednicã.
۞
Atunci când catolicii apuseni scriu despre patriarhul grec sau cel rus lasã mereu impresia cã s—ar referi la nişte Papi rãsãriteni, şi cã i—ar complimenta pe ‚ortodocşi’ cã şi ei au Papi remarcabili—practic, atribuindu—le respectivilor ierarhi un loc şi un rol pe care aceştia nu el au.
۞
Minunatele cuvinte ale Sr. Tereza de Calcutta despre când se naşte Domnul nostru, şi cum.
۞
Ailbe J. Luddy, O.Cist., The Real De Rancé.
۞
Trãsãturile spiritualitãţii engleze—Deipara; romanitatea; eremitismul; moderaţia, realismul; fidelitatea; Missa; formalitatea; exilul. (Cf. Pãr. Schofield.)
۞
Watson, foarte interesant, despre o carte a lui moş McI..
۞
Watson, foarte evident un ticãit, un moşnegos, un compulsiv, un sclerozat.
۞
A ĩnscrie.
۞
Din cãhuialã ĩn cãhuialã.
۞
Ceva viaţã ştiinţificã.
Interacţie.
۞
Stahl spune (‚my general preference for the capacious strangeness of the novel’) cã este un om al romanului.
۞
Franc şi tãios despre plãcerile lui literare.
۞
La Stahl: existã un iz de veleitarism, de simplism, de neautenticitate (ca ĩn acel ‚cogniscenti’, de ex.; se aflã la antipodul lui Kurp). Şi, ca om, intens antipatic, dezagreabil.
۞
Câteva filme ale lui Newman, Brando, Clift, Hackman, Mitchum şi Grant; şi mulţi alţii. [De la un roman, The Rock Pool, citat de Stahl, şi care mi—a amintit de vechile polaruri ale lui Newman, Dumnezeu sã—l ierte.]
Aparenta penurie, paucitate.
[Filme care sã livreze, furnizeze, dea roluri bine croite, ample, compacte, nu talaş, nu ....]
۞
Insul care greşea nume de teologi, ĩndruga la elucubraţii grosiere despre ‚erorile Vestului’ şi tot el poza, cu demnitate comicã, ĩn ‚specialist’. De care parte se afla specializarea, rogu—vã?
Dar, ce—i drept, tupeul, impostura schismaticilor, obrãznicia, aferarea lor sunt nesurprinzãtoare—cloacã de agramaţi.
Ca şi agresivitatea care—i face sã se ĩnfiinţeze, vindicativi, terni, cu insultele lor.
۞
Falsitatea poziţiei, a situaţiei schismaticilor—tocmeala, etc..
۞
Iisus nu era 50% Dumnezeu şi 50% om, ci 100% Dumnezeu şi 100% om.
۞
Predica, azi (joi), despre Ĩntrupare, normalitate.
۞
‚an anthology of 100 Best-Loved Poems I edited years ago’.
Ca antologator de poezie.
۞
Nu ştiu cât de adecvatã este comparaţia, dar ĩn ceea ce priveşte poezia englezã—şi chiar stilul englez, ĩn general—am acelaşi gusturi ca şi la femei—ĩn poezie, adicã, dicţia amplã, robustã, ‚barocã’, la antipodul modernismelor ultraeterate.
۞
Ca simbol al unei culturi, educaţii, cultivãri, al unui unghi cultural, al unei calificãri.
۞
Un blogger, despre ceva de Bruckner—‚its sheer sensuous beauty’.
۞
Patr. Daniel seamãnã cu Nãstase, un Nãstase cu barbã, deghizat.
[Ceea ce ĩl face mai cool pe Patriarh.]
۞
Marile biografii vechi, detaliate, intelectual şi uman satisfãcãtoare, compacte, bine scrise, inteligente.
۞
Catolicii nu—şi doresc catolicismul, deoarece cred cã—l au deja, cã—l deţin, cã li se cuvine. De aceea, la ei nu existã dorinţã realã, ci placiditate.
Nu existã un interes viu, ci, dimpotrivã, orientarea cãtre exterior, ajustãri, diluãri, etc..
۞
Eu nu sunt un marxist, ci un cititor al lui Marx (--din ‚93, de la 15 ani, când am dat peste pasajele despre Vladimirescu--).
۞
Când cineva preia, reia ĩntocmai sudãlmile agramaţilor din schituri şi concomitent se prevaleazã de ...’studii’, de iluzoriul ascendent dat de o diplomã.
۞
Eu ĩi privesc pe schismaticii estici ca şi pe anglicani; cât despre insulte, dacã cele ale calviniştilor şi ale altor protestanţi stropşiţi, fanatizaţi, nu mã mai scandalizeazã ....
۞
Trãsãturile profund dezagreabile, chiar caricaturale, antipatice, ale evlaviei protestante. Acesta este criteriul:--antipatia spontanã.
۞
Cârpãceala liturgicã romanã. Politizarea.
Oportunismul dezgustãtor al autoritãţilor liturgice romane—care vor, acum, sã sugereze cã ele n—au fost ĩn niciun fel pãrtaşe ale protestantizãrii liturgice postconciliare.
۞
Mi se pare cã, atunci când vine vorba despre lefebvrişti, de ex., preoţimea uitã de gargara cu ‚respectul faţã de persoane’.