De natura rerum diversarum

Marea carte a lui Lagbehn despre Rembrandt.
۞
DB ,absent dintr—o prezentare (fie ea şi sinteticã!) a creştinismului german.
Pg. 212.
Viaţã religioasã, evlavie, simplitatea ĩntrezãritã, cotlonul, nevoia—şi doctrina.
Ritm. Abces. Autenticitate. Rugãc.. Ritm. Redresare. Dezmorţire. Joi, .... 6 s.. No. ore.
Unicitatea lui Iisus, subliniatã teologic de cãtre Bonhoeffer.
۞
Evitã unicul rãspuns posibil şi esenţial:’ prin teozã’.
۞
Lucrãri, sinteze fundamentale.
۞
Ĩn serviciul unui autor, sau al unei cãrţi. A servi. Creativitate.
Creaţie, sens, neaservit, rang, ligã, clasã.
Articole, ora, clinicã, dogmaticã, vârsta.
۞
Nu existã un articol despre Kasper (a cãrui cristologie este atât de importantã), dar existã unul despre ...Küng! Avantajele publicitãţii, ale scandalului.
۞
Com. lui Westcott.
۞
Dumnezeu ca maicã.
۞
La ei, era spontaneitate şi curãţie; la cei de azi, este ceva deliberat, scontat.
۞
A testa; GM; doctrine; abordare; englezii; ed.; ‚96; ‚97: D. Toma, raft, ora. Impresie.
۞
A contrasta. A contrapune.
۞
E interesant, dar nesurprinzãtor, cã Bultmann ĩl ĩncuviinţa cu totul pe Harnack.
De unde ştiusem de corelaţie, de corelarea lor [ME/ CT].
۞
Liberalii protestanţi ĩi scandalizau franc pe cei mai liberali teologi catolici. Aceasta este o probã a demnitãţii doctrinei administrate de cãtre Bisericã.
۞
Torrance: Barth, Calvin, Sf. Atanasie cel Mare, alexandrinii, grecii/ rãsãritenii. Analogii tâmpite.
۞
Aceste teorii sunt mai primitive, rudimentare, chiar inepte—dar sunt noi.
Speculaţiile primitive ale ‚bãieţilor ĩn blugi’, ale omenirii calpe, neautentice, buimace, necultivate.
۞
Altitudine. Ĩnãlţime. Milton, Herbert şi Vaughan.
۞
Opiniile religioase (nebuloase) ale lui Greene—fie ele timpurii sau târzii—nu prezintã NICIUN interes pentru mine.
۞
Westcott—ca loc, ca rang, ca ligã, clasã.
۞
Poziţia fideistã, antiintelectualistã, subiectivistã, este cea care face de neĩnţeles evoluţia cogniţiei creştine obiective—aşa cum de la Columb se trece la Galilei şi de la acesta la Newton, etc., ĩn cunoştinţele despre Pãmânt.
Este progresul raţional al unei cunoaşteri obiective.
۞
Omul Iisus este templul Lui Dumnezeu;Iisus ĩn umanitatea Sa.
Iisus nu gândea defel ĩn termenii unui dualism grecesc.
۞
Cele mai extravagante, şi, uneori, stupide cristologii la modã sunt aclamate.
۞
Indignare vs. reticenţã sau ironie, rezervã, distanţã.
۞
Experienţa luminoasã a lui Eliot. Când, unde, cum a evocat—o?
Eliot şi Andrewes; biblicul; dimensiunea biblicã. Sinceritate. Izvoare. A compara. Nesubordonat.
Parcurs intelectual (nu moral—volitiv); Eliot n—a decis de pe o zi pe alta.
۞
Poemul lui Jones.
۞
Pãrinţii.
Studiu.
۞
Anglicanismul chiar ĩncercase sã fie ‚Ortodoxia’/ alternativa ‚ortodoxã’ (ĩn sens confesional) a Vestului.
۞
Anglicanism moravianizat.
۞
Experienţa anglicanã aş fi fãcut-o (fãrã a apostazia, bineĩnţeles).
۞
Ĩl iubeşte acest autor pe Mântuitorul nostru? (Aşa cum Ĩl iubea ţãranul din biserica parohului din Ars, de ex., sau aşa cum Ĩl iubea Sf. Bernard, lãudat sã—i fie numele).
۞
Despre anistorismul şi abstracţiunea cristologiei ‚alexandrine’, ‚descendente’.
۞
Interpretarea teologicã, sinteza dogmaticã. A spune cã pe Sf. Pavel nu—l interesa biografia lui Iisus este ca şi cum ai afirma cã pe Evanghelişti nu ĩi interesa teologia.
Sf. Pavel face, scrie ceea ce se simte chemat sã facã; ĩn consecinţã, ĩşi ierarhizeazã subiectele.
۞
Se sugereazã cã mai degrabã Sf. Atanasie ar fi fost monofizit—şi nu succesorul sãu Sf. Chiril, care avea o noţiune explicitã despre umanitatea Lui Iisus.
۞
Ĩn studii/ tratate, predici şi scrisori.
۞
Notele la Sf. Atanasie ale Ven. Newman.
Remarcabilele ‚Tratate athanasiene’ ale Ven. Newman.
Articolul lui despre formula Sf. Chiril.
Ven. Newman continua sã scrie teologie, patrologie.
۞
Oare Apolinarie nu pierde teoza?
Diagnosticul Sf. Atanasie (deteriorarea naturii umane, stricarea).
۞
Pentru Sf. Atanasie, divinizarea are o semnificaţie corporalã concretã.
۞
Este interesant cã tocmai ‚semimonofiziţii’, ‚cvasimonofiziţii’ sunt cei care exploreazã resorturile divinizãrii umanului.
۞
Nu speculaţie vanã.
Gândire. Eliot; Ven. Newman. Teologi. Pãrinţii. Studiu.
Stahl +ţaţa.
۞
Dacã lichefierea sângelui nu ‚demonstreazã’ nimic, atunci nelichefierea ce—ar fi demonstrat?
۞
'Situaţia fortuitã ĩn care ne gãsim ĩn acest moment ...' (Geoanã).
۞
Diversitatea, lãrgimea, varietatea, multiformitatea: --da, existã şi acestea.
۞
De la Dante la misticele şi vizionarele Evului Mediu, la Claudel ....
۞
Cutra de Congar este aspru cu Sf. Carol cel Mare, nu şi cu Sf. Constantin. Nu se ştie de ce bunele intenţii ale primului n—ar fi la fel de lãudabile. Cutra de Congar ĩncã mai fãcea jocul fabulaţiilor despre ‚agresiunea francilor’.
۞
Cum ĩnţelegea Sf. Leon I autoritatea papalã?
Ca putere de a anula un decret conciliar, de ex., PER AUCTORITATEM B. PETRI APOSTOLI.
۞
Ca Stahl: eseuri+ triadã+ stil+ o pg./ s.+ cãrţile—lista.
۞
Cei şase mitropoliţi ruşi ĩn comuniune cu Roma. La fel, monahii kievani. Ficţiuni.
Roma, din ĩngustime, n—a ştiut sã—i pãstreze.
۞
Ulterior, Pãr. Congar şi—a revizuit lealitatea.
۞
Pareto, despre oportunismul intelectualilor.
۞
Construcţia, necesara reconstrucţie a Vestului.
Restaurarea civilizaţiei vestice, gesturi necesare, vanitãţi nemenajate.
۞
Latinii, constant umiliţi, şi pe vremea Sf. Nicolae cel Mare.
[Cutra de Congar nu—i acordã Sfântului Nicolae titlul de sfânt.]
۞
De o dispoziţie protestantizantã.
۞
Aspectele stângace, ĩnsã pasagere, secundare.
۞
Bineĩnţeles, admirator al simplistului Regnon.
۞
Iubirea ĩnseamnã nãdejde—ĩn sensul cã pe cei apropiaţi omul este chemat nu sã—i ‚cunoascã’, ci sã nãdãjduiascã, sã—i nãdãjduiascã buni.