De natura rerum diversarum

O iubire adevãratã, dar neelucidatã şi nedusã la capãt.
۞
Tempo, ora, vreme. [Luni, marţi, vin., azi, ora.]
۞
Umbert, Celestin, Ulderic ....
۞
'Nasicornii pitici din PNL ...’.
۞
A nu şti ce, cât este realist sã se cearã de la o carte.
۞
Peyrefitte, ĩn descendenţa, se zice, a lui Braudel şi Weber. Ţinea portretul lui Tocqueville ĩn birou, şi strângea date pentru o biografie a aceluia.
Gabriel de Broglie, ĩnsã, ĩl considera pe sociolog şi politician o naturã protestantã.
Sportiv, cunoscãtor de greacã, diplomat, savant, politician, literat, erudit. Operã cu patru piscuri, şi himalaianã, zice Broglie.
Cele şase cãrţi despre China; rechizitoriile politice; scrierile savante de doctrinã; memorialele gaulliste. Ansamblu arhitectural.
۞
Pãr. Congar, cf. ieri, despre nota rãsãriteanã la vestici. Planul exterior, al polemicii şi, dealtfel, confuziei.
[Pãr. Congar mai reia lista şi ĩn altã carte—pg. 284. Acest autor mi se pare mai respectabil decât Pãr. Balthasar.]
۞
Nota alexandrin—scotistã, general nescolasticã, a Ven. Newman.
۞
Petau despre prezenţa Sf. Spirit—noul prag atins.
۞
Anii ‚50: nivelul ĩncã foarte ĩnalt, dragã Parmenide, al discuţiilor teologice vestice, ţinuta elevatã a polemicilor, subiectele demne.
۞
Libertatea şi autoritatea; eu le recunosc noilor teologi libertarea, experimentalul—nu şi autoritatea. Este bizar cã ei le—au pretins simultan: şi libertate, largheţe, ĩnsã şi autoritate propriu—zis eclezialã.
E bine sã fii—nu eclectic, dar variat şi liber ĩn studii—dar, sub acest regim al experimentalului, este impropriu sã mai pretinzi o autoritate ‚clasicã’.
۞
Pãr. Congar cita deja, ca pe o autoritate, cartea din ‚54 a Pãr. Ratzinger.
۞
Cãtre Italia. Acces.
۞
Trei monahi: --chirurgul rus; --ĩndrumãtorul unui teolog dealtfel fanatic; --fostul athonit, devenit ierarh american.
۞
O grãdinã, şi câteva, trei—patru statuete ....
۞
Boc şi Geoanã, ca Stan şi Bran.
۞
A da formã convingerilor—studii, eseuri, articole.
۞
‚Saint Louys, Roy admirable et pour la guerre et pour la paix, et qui avec un soin nompareil administroit justice et manioit les affaires, oyoit tous les jours deux Messes, disoit Vespres et Complies avec son chapelain, faisoit sa meditation, visitoit les hospitaux, tous les vendredis se confessoit et prenoit la discipline, entendoit tres souvent les predications, faisoit fort souvent des conferences spirituelles, et avec tout cela ne perdoit pas une seule occasion du bien public exterieur qu'il ne fist et n'executast diligemment, et sa cour estoit plus belle et plus florissante qu'elle n'avoit jamais esté du tems de ses predecesseurs. Faites donq hardiment ces exercices selon que je vous les ay marqués, et Dieu vous donnera asses de loysir et de force de faire tout le reste de vos affaires ; ouy, quand il devroit arrester le soleil comme il fit du tems de Josué (22). Nous faisons tous-jours asses quand Dieu travaille avec nous. ‚
۞
Gândire literarã.
۞
Se pare cã G. Cãlinescu nici nu era mereu sincer ĩn aprecierile superlative acordate unor vechi scriitori naţionali; poate cã alteori era. Nu cred cã se poate tranşa chestiunea; mai degrabã mi se pare cã singurul rãspuns este: --uneori era sincer, alteori nu (ci fãcea numai o demonstraţie de virtuozitate, de iscusinţã), alteori era parţial sincer. Uneori se juca, alteori expunea adevãruri obiective. Uneori era numai ingenios, alteori perspicace şi obiectiv.
۞
Stil: De Quincey; Stevenson; Hume; Coleridge.
۞
Studiu. Ed.. Şansã.
Papa.
Cãrţile& teologii/ Eliot, lecturi& Pãrinţii. Sincer. O pg. /s.. Articole. 2 x a scrie. Carnet: scop.
II: rapid, strunã& ca alt format.
Pãrinţii &ca Eliot& cãrţile, lista. Gândire. Teologii. Ed.. Studiu. Reticenţã.
O pg./ s.. O carte/ l.. Carnet: scop. [Cãrţi, ieri+ clasicele+ scop, premial+ 3 x duh+ lecturile literatului american TH+ listele americanilor+ Ep. SS; preotul anglican umil+ Pãrinţii; ed.+ vãduvul episcopalian.]
۞
Sf. Louis era modelul propus, fiindcã autorul se adresa mai ales claselor sociale de elitã, elitelor, oamenilor de lume.
Alesese un sfânt din lumea sus—pusã, ĩn acord cu structura auditoriului sãu, cu cei cãrora li se adresa.
Vorbea pe ĩnţelesul credincioşilor din clasele superioare.
۞
Uneori, ĩn reprezentãrile umanitãţii Lui Iisus, aceasta este fãcutã sã arate mai precarã şi ponositã decât cea a sfinţilor Sãi. Probabil cã existã aici şi un soi de adopţionism inconştient. Altfel, este evident cã umanitatea Lui Iisus era mai echilibratã, armonioasã, luminoasã şi ĩnzestratã decât a oricãruia dintre sfinţii Sãi.
۞
Corelativ, asta aratã şi cã umanitatea proprie sfinţilor este adesea prea abstract şi artificial conceputã, ajungând sã aparã mai ĩnãlţatã decât cea a stãpânului lor.
۞
Cine sã patroneze echilibrul? Echilibrul, limpezimea, lãrgimea, ceea ce este dincolo de recesuri ,debridatul.
۞
De ce se postuleazã cã votanţii pesedişti n—ar fi votat şi ĩmpotriva liberalilor şi a premierului?
De ce votul pesedist n—ar fi şi un vot antiliberal, antipremier?
۞
Mila sfãşietoare, flama milei sfâşietoare.
۞
Ca ogivã. Acoperãmânt.
Simţul comunitãţii transcendente.
Pãr. Hunwicke.
۞
‚91: romanele senzaţionale. Ed..
۞
Derizoriul specialitãţii/ al specializãrii. Paleta disciplinelor filozofice.
Glume savante.
۞
'Boda, de aceeaşi etnie cu Borbely' (Funar).
۞
Reagan, ‚democrat’ ĩnainte de a fi fost ‚republican’.
۞
Vasquez greşeşte—janseniştii nu se inspirau deloc numai din doctrinele antichitãţii (creştine), numai din ‚regulile’ acelor vremuri—ci din practica perioadei respective, din istorie. Ei nu se refereau numai la ‚regulile’ antice, ci şi la ĩnfãţişarea Bisericii antice, la fenomenologia ei; ceea ce este altceva.
Apoi, nu cred cã janseniştii erau aşa de mãrginiţi şi incapabili sã distingã mijloacele de scop. Ei se refereau mai ales la CEEA CE SE FÃCEA ĩn Biserica anticã, nu numai la ‚ceea ce se spunea’, aşa cum crede Vasquez.
Rigorismul antic n—o fi fost MEREU pus ĩn practicã; dar era pus adesea, şi era necesar. Or, despre aceste ALTE DOUÃ ASPECTE, Vasquez nu suflã un cuvânt.
۞
La fel de stupid este şi sarovismul lui Vasquez—ca şi cum ‚fenomenele’ evocate de Sf. Serafim n—ar fi ĩncetat CU MULT ĩnaintea ‚modernitãţii’, sau ca şi cum ele ar fi inteligibile ĩn modul harismatist la care face aluzie hispanicul.
[Cred cã la Sf. Serafim sunt clasate la un loc fapte biblice de clase foarte disparate—unele sunt ‚viziuni’, altele, prezenţã a Sf. Spirit, etc..]
۞
Ceea ce spune Vasquez este adesea foarte superficial.
Cred cã este şi foarte ignorant/ semidoct.
Şi aceastã familiaritate stupidã, vulgarã ....
Biet mãscãrici cu clownul ĩn toate luntrile ....
۞
Cimino (Craiova). Caiac şi Cimino [ca pe regizorul italoamerican!].
۞
'Circumstanţele', ĩn accepţia lui Vasquez. Elucidare.
Sau despre cinstirea Sf. Spirit (cinstirea practicã, şi uzualã).
۞
Acces la viaţã. A afla.
۞
Literele nu spun mare lucru despre cineva; ba adesea ĩi dau un fel de falsã respectabilitate.
۞
Relaţia cu violatorii, corupãtorii, patronii abuzivi, becalieni, etc..
۞
Mitr. Antonie—figurã ruralã, ‚dionisiacã’, ;chip dur, pregnant,
۞
Este ditamai teologul, cogeamite teologul.
۞
A alege câteva omilii ‚engleze’.
Omiliile: nu atât ca ‚pastoralitate’, cât ca scurte studii teologice, eseuri, articole.
Ĩnsoţirea ĩn anul liturgic (ĩntâi, Pãr. Cleopa; ulterior, Mitr. Antonie, iezuitul slav).
Aspectul de doctrinã, de ansamblu cognitiv coerent, de gândire activã.
۞
Janseniştii greşeau probabil, dar nu ĩn felul, şi nu din motivele presupuse de cãtre Vasquez.
۞
Cretanii şi okinawezii. Sirtuinele.
۞
Articole. Documentare. Biografie.
Acoperãmânt.
Pelerinaje. A cinsti.
Semnificaţia, pelerinii (englezi).
۞
Janseniştii nu greşeau ĩntr—un mod atacabil de cãtre ... poliapostatul Vasquez.
Inconsistenţa hispanicã, nesubstanţialitatea lor—ceva superflu, verbal, retoric, jucat.
۞
Nu existã (numai) o spiritualitate rãsãriteanã (monoliticã); existã spiritualitãţi rãsãritene.
۞
Sunt mai mult decât şcoli sau tendinţe.
۞
Dumnezeieştii şi teoforii Pãrinţi Augustin, Anselm, Bonaventura, Toma, Ioan, Alfons.
۞
Ĩnainte, era numit ‚dumnezeiescul Toma’.
۞
Aprecieri despre stilul lui Verne.
۞
Titlurile unor vechi tratate (seicentiste).
۞
Luminos.
۞
Dumnezeieştii, teoforii Pãrinţi vestici& cãrţile—lista, carnetul; romane.
Ed.. Ziare. Noul.
۞
Verticalitatea dogmaticã catolicã preconciliarã trebuia completatã (ĩn sens ecumenic) ,nu anulatã, nu suprimatã. Trebuia ceva ĩn plus—nu anulat ceea ce existase.
۞
Un hedonist petrarchian (poezie; stil); nesaţul.
۞
Lecturile patristice ale savantului Milton.
۞
Krivoşein—‚Ĩnvãţãtura asceticã şi teologicã ...’ (un studiu din ‚38).
Kern—‚Antropologia Sf. ...’ (‚50).
Cele trei cãrţi ale lui Meyendorff—antologia; cele douã sinteze.
۞
Struna, nota patrioticã. Şi, apoi, psihologia expatriaţilor.
۞
Sã fim ,mai ĩntâi, convinşi cã am ajuns sã—i semãnãm ĩn toate CELELALTE privinţe.
۞
Roman citeazã sinergia din ‚Corinteni’.
۞
O ed. abreviatã, poate cenzuratã?
Ed., ‚80.
۞
Preţ de monopol la alimente şi medicamente (Roman). Cimentul. Lobbyurile, ca dezastru pentru istoria Americii.
۞
Ei vorbesc de parcã ar fi nişte isihaşti, fãrã a avea viaţa şi sfinţenia acelora.