De natura rerum diversarum

Predoiu: figurã de cutrã alunecoasã, unsã cu toate alifiile. Este o cutrã ĩn genul lui Stoica, un alunecos.
‚Tehnocrat’ de succes, etc..
۞
Cãutau discuri, Puceanu, policieruri, Dna. Christie.
۞
Predoiu nu aratã a filfizon politic. Pare un profesionist solid, versat, rutinat.
۞
Trebuie luate nu ca exprimându—i gândurile, ci strategiile.
Este literaturã politic—ideologicã nu ‚sincerã’, ‚transparentã’, ci strategicã şi militantã, tenedenţioasã, un aparat propagandistic.
۞
Aparte, ocazie.
Ed..
Ed., ...,pe o viaţã ....
۞
Apele curate ale doctrinei.
A testa.
Un roman, ‚sau sã citeşti o carte şi sã scrii un «comentariu» [sic!] despre ea ...’.
۞
Despre arta şi miza romanului.
۞
Culant, prompt.
Ĩndemn.
Flasc.
۞
Ĩn strãfundul inimii, ei Ĩl vor regãsi, Ĩl vor ĩntâlni pe Hristos, Domnul nostru.
۞
‚P. n.’ (ca francezii); Preasf.; afectuos; dumnezeiescul şi teoforul.
۞
Noul şi originalitatea sunt interesante; rigiditatea este repugnantã.
۞
Valul antitomismului strident, manifest, militant; sechele ale lutheranismului.
۞
Studii, eseuri, articole, proze diverse.
O pg./ s..
۞
Nu era mai puţin vital, sau degenerat, ci mai vital, mai robust.
۞
Ceauşescu ca ...idealist (siderurgia)—cf. unui licean nãvodãrean.
۞
Fizicã energeticã.
۞
Altul: Hitler, Stalin, Ceauşescu (viziune).
۞
Continuitate, dar nu orice fel de continuitate, ci continuitate ĩn ‚self’, ĩn autenticitate.
Ĩmprospãtarea.
۞
Proze verniene, hoffmaneşti, wellsiene.
۞
Metoda lui, de a interpreta, de a citi printre rânduri, de a privi ĩn perspectivã, peste capetele celor la care se referã ....
۞
‚Intelectuali’ (tip Morar) care nici nu ştiu sã pronunţe franţuzescul ‚de’.
۞
Ceva organic, deschis, original, creator vs. ceva mecanic, aprioric.
Astfel de minţi ĩncurajeazã ostilitãţile.
۞
Ceea ce—l ‚ameţeşte’ ,şi, de fapt, alieneazã pe om.
۞
Deriva grãitoare a unui tradiţionalist; capricii, toane.
Lecturile şi izvoarele lui teologic—doctrinare.
Patologia lui ‚culturalã’.
۞
Model politic. Gândirea corectã, nu absenţa gândirii. Nu anularea. Módele teologice.
۞
Centralitatea (umanã, spiritualã) a dumnezeiescului Augustin.
Inima.
Interacţia.
Viaţa, familia, fiul; a iubi.
۞
Obicei latin (antic).
۞
Canaliile care deplâng ‚coruperea’ Romei de cãtre franci şi ‚apãrã’ ‚onoarea’ teologicã a romanilor ĩşi dau arama pe faţã când vine vorba despre Conciliile sc. V—unde minimalizeazã centralitatea latinã.
۞
Poezie; SF propagandistic.
۞
Semiconştient.
۞
Mi se pare cã pronunţasem ceva de felul ‚trőşu’.
۞
Când trebuie sã le spargã capul francilor, le pasã, vezi Doamne, de romani; când este vorba numai despre romani, le fac la fel ca şi francilor.
۞
Cred cã un om necultivat, ignorant, poate fi, de bunã credinţã, ‚ortodox’; nu şi un intelectual.
۞
Eu cred cã ‚ortodoxia’ a fost, istoric, un anglicanism; construcţiile autocontradictorii justificative sunt numai elucubraţii a posteriori, cârpãceli.
Nu au existat raţiuni teologice; iar cele speculate tardiv sunt contradictorii, incoerente, arbitrare, simple toane preoţeşti.
۞
Mi se pare cã ‚ortodoxia’ nu este un protestantism, ci un anglicanism, o toanã, o pornire, o ranchiunã antiromanã.
۞
Melkitul şi jansenistul ultraaugustinian.
۞
Chiar existã relaţia concretã a lui BP cu scrierile Preasf. Augustin.
Nu este numai o ipotezã sau ceva arbitrar.
۞
Aliniere. Mintea.
A ĩnainta. Istorie.
Cogniţie.
۞
Pânã unde e gândire, curaj, şi de unde este cârpãcealã, şi concesie, cedare.
Clément.
۞
Ostilitatea/ obtuzitatea unor declaraţii impulsive nu—l aratã doar a fi un om foarte mãrginit, ci şi aratã independenţa ‚misticii’, a ‚experienţelor’, de sfinţenie. [Ĩl aratã ca pe un om necumpãtat, impulsiv, pripit, fãrã discernãmânt, pornit.]
Experienţa creştinã.
۞
Perfectã este numai sfinţenia Lui Hristos.
۞
Dar nici la primatul onorific, simbolic n—ar fi subscris. Nici cu asta n—ar fi fost ei de acord.
۞
Cum este la simţire, cum se simte.
Cedãri/ concesii/ complicitate.
۞
Poezie/ omilii/ semnificaţii/ thrilleruri, ed.; surse. Pãrinţii.
۞
SF; policieruri; Verne, ed..
Ĩncântãtor.
Genuri.
Genuri/ clase.
۞
Cifruri.
Coduri.
۞
Plãcerea.
Este vorba despre plãcere. Ceea ce trebuie sã dea o carte.
Ceea ce cer.
Nu este ceva silnic, ci plãcerea (Stahl, crezul lui practic).
۞
'Fantastic scriitor şi simţãtor de românitate’ (Boda, bizar, despre ...Paler).
۞
Oamenii ĩşi doresc proza, fraza, stilul, adevãrul, obiectivitatea, lujerii, mlãdierea, elasticitatea ,volutele.
۞
Ĩnţelegerea—viziune.
۞
Ceea ce este oribil ĩn produsele de serie ale corectitudinii politice—americanii ticãiţi, cu idei prefabricate.
۞
Filme respectabile, rang, clasã, nivel.
۞
Filme—cult, de liga COBREI stalloniene.
۞
Respectabile: 2/10. Neamericane: 3/10.
۞
Mecanic vs. distanţã şi cu profesionalism.
۞
Stilul pseudobizantin la modã: sunt surogate, contrafaceri, aiureli.
Ar trebui sã nu—i mulţumeascã pe cei care vor bizantinitate.
۞
De cine, de ce ĩmi bat joc, ĩmi râd.
۞
Ora. Tabelul malaiezianului.
Filme, ora. Ritm.
۞
De—acum, cititorii mei cam ştiu la ce sã se—aştepte: multã literaturã de gen, ocazional asezonatã cu ceva literaturã principalã.