De natura rerum diversarum

Predica despre identitate a pornit de la Evanghelia Ĩnaintemergãtorului Ioan, şi a explorat diferenţa dintre identitate şi rol, identitatea fiind gânditã ca misiune (la Sf. Ioan Botezãtorul, la Sf. Tereza a Pruncului, la Tereza de Calcutta—glas, iubire, creion dumnezeiesc). A nu confunda rolul, ‚locul’ ,cu identitatea/ misiunea.
Anecdota cu tânãrul ţinut cu capul sub apã (ĩl va vedea pe Dumnezeu când ĩl va dori la fel de mult ca pe aer).
Identitatea omului este misiunea (ce—l trimite Dumnezeu sã facã).
۞
Eu nu cred cã De Quincey era mai de acord decât sunt cei de azi cu ‚ideile’ lui Milton, sau cu teologia acestuia, sau cu tot ceea ce este denunţat actualmente.
Ĩnsã la De Quincey exista nesaţul, pofta imensã pentru stil, pentru artã.
Grist, un bãtrân hidos, cu chip de babã, confundã ‘limbajul’ cu ‘stilul’.
۞
Conţinutul literar—hedonic—era prezent ĩn ‚90—‚92.
۞
Autoritatea epistemicã.
۞
O carierã de microbiolog.
۞
Bloguri generaliste, şi cele ‚specializate’ (de ex., istorie romanã).
۞
Redactarea ĩn trepte a dialogurilor.
۞
Blogurile ‚din citate’.
Scuar II. Faze: forumurile; scuarul.
۞
A indica, amuzat, sardonic, nerozii.
۞
Pãrinţii.
Studiu.
Vârsta.
Deprinderi.
Pãr. Blake ,Stahl—rutina, banalul. Nepeiorativ. No. ore.
Kurp, Stahl.
۞
Pentru anglicani, catolicismul nu este ceva ‚dat’, inerţial, ci ceva râvnit, dorit; de aceea ei nu—s gata sã desconsidere ceea ce ‚catolicii’ ‚acceptã’, placid, cã este tern, etc..
۞
Expert de rangul III. Contabil—şef. Hurezeanu despre eşecul strategiilor lui Stolojan.
۞
A se amuza+ sarcastic+ toane+ numai câteva repere, jaloane.
۞
A pune tunul—incoerenţele flagrante.
۞
False analogii, arbitrare, naive.
۞
A ieşi numai cu eseuri.
۞
Humpãcel: ĩi revin comparaţii, etc.. Sugereazã comparaţii, diferenţe, fapte, nu alte evaluãri. Sau ajutã, orienteazã.
۞
Card. Dulles face o remarcã de bun simţ când ĩl considerã pe Pãr. Rahner un teolog de tip sistematic (deşi mi se pare cã acesta ĩnsuşi afirma despre sine contrariul); este teologie sistematicã fãcutã ĩntr—o formã eseisticã, fragmentarã, fundamental nesistematicã.
۞
Fragmente mici, şi ĩntregul, liniile, şi alternarea, echilibrul, variaţia.
۞
Este deja istorie, fapt, dat.
۞
Pãrinţi; cãrţi; genuri; autori; clase; poezie.
Senzaţii; impresii; senzorialul literaturii.
Activ, vârsta.
۞
Ce le lipseşte, ce ignorã ei (Kurp, etc.). Au lacune, ignorã complet literaturi ĩntregi, autori—cheie.
۞
'Reading, he found was like with pain, or a delicate appetite; you minced your way around the outside tasting this dish and that and getting more and more irritable. And nothing suited you, until you had made up your mind to promise yourself you would read every word on every page. Once you got yourself started and into it you weren't irritable any more and it was kind of fun, in a way.’
۞
‚Ĩi sugeţi din putere dlui. Stolojan ...’. [Referitor la funcţiile vicepremierului. La care Diaconescu a avut tresãrirea de rigoare.]
۞
Efectele; ed.; şansã; vârsta, monografii, noul. SF (şase+ antologia+ trad.) &Meredith. Catalogul/ Stahl. Eseuri. Ţel. Cr..
Dozã. A alterna. A varia. Beneficiile.
۞
Izvorul tainic, alimentarea linã, secretul inimii, latura de discreţie.
۞
Atunci când o ţoapã—de fapt, o ţaţã—ĩi acordã lui Demetriescu faptul cã era un ...’ erudit incontestabil’. Ei, da ....
۞
Cele zece cãrţi. Gracq, Gide, Sterne, Eco, Herriot.
Vanitate.
Stahl/ catalogul. A alege.
۞
Nu sunt de acord cu o practicã esteticã a celor douã adevãruri, sau a dublului standard. Cu alte cuvinte, cã ar exista ‚preferinţele’ (particulare/ subiective), de o parte, şi ‚capodoperele’ (insipide), de alta. Gustul trebuie educat, format, dus ĩn direcţia reuşitelor literare, condus spre plãcerea datã de acestea.
۞
Autenticitate. 3—D.
110/an.
Cele zece cãrţi; opt autori (suprapunerea este parţialã); şase autori; liste timpurii; latura Caragiale/ Proust/ Wilde; cele patru cãrţi. Lista ei de plãceri. Aşadar, 4+1+10 cãrţi; 6 cãrţi; 6+4 autori (eliminând repetiţiile de autori).
Dezmorţire.
[MC,... &MP& Eco, ....]