Bucurii ale culturii populare
Ieri am adãugat muzicii pe care o ascult douã piese Blondie, douãsprezece piese Alan Jackson, douã piese Scorpions, douã Vangelis şi câte una Cash şi Ad Frank. Am ales şi opt filme (patru sovietice—‘Garnizoana nemuritoare’, ‘Vii şi morţi’, ‘Comandantul submarinului Ciuki’, cu Donatas Banionis, şi ‘Zvenigora’; un ‘Frankenstein’—cel al lui Mancini, cu Gordon Mitchell, ‘When Michael Calls’, ‘Streetfighter’s Last Revenge’ şi ‘Guest In The House’). Acestea sunt muzica şi filmele de la orizontul meu. Patru cãrţi (Postelnicu, Monda, Manolescu şi o antologie) sunt în lecturã, li se adaugã postfaţa romanului unui chinez. Cu douã cozerii am devansat lectura.
Muzica rãmâne, alãturi de scrisul de cozerii şi cititul de romane, una din principalele mele bucurii mãrturisibile.
De marţi vremea e rece; marţi şi ieri a plouat.
Ultima carte cititã de bunicã—mea a fost un roman al lui Féval, la începutul toamnei, iar mai înainte ştiu cã se uitase prin ‘Muntele vrãjit’; avea 77 de ani când a citit ultima oarã. Ultimul film vãzut, la vreo trei luni dupã citirea romanului lui Féval, a fost o comedie cu Gable.
Books are good company, in sad times and happy times, for books are people — people who have managed to stay alive by hiding between the covers of a book (E. B. White)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu