De natura rerum diversarum

Zelul taxonomic al celor de azi—resortul este unul de marketing. Etichetarea strictã, ĩncadrarea.
Este şi o probã de senilitate.
۞
Hilton, Shute, Fleming. Ed..
۞
Ĩn locul unei referiri respectuoase, 50 de pg. citite. Practica. Şi experienţa directã.
Patristicul Teofan.
Cel mai mare rãu este ceea ce este verbal, formal, fals, de fapt ipocrit, exterior, mecanic, gãunos.
A modela, a mânui.
Teofan, isihastul athonit Teodosie.
۞
Ştiam cã este ceva fals, şi fundamental neinteresant, ĩn acea facticitate, şi ĩn ‚dibãcia’ iluzorie ,ĩnşelãtoare.
Era numai falsitate şi amãgire.
۞
Le Saux şi Sf. Inimã—Iisus ĩn preasfânta Lui umanitate.
۞
A da, tendenţios, pervers, cea mai proastã interpretare, cea mai falsã accepţie.
۞
Ca depinzând de ceva mai ĩnalt.
۞
Adevãrul. Nearb..
Urcarea ĩn adâncuri.
۞
Toma, Juan, [Francesco, ...] etc.—ştim de ei cã au avut duhovnic; nu, ĩnsã, şi vreun ‚maestru’ (sau, ĩn sens athonit, ‚bãtrân’). Nu existã relaţia cu un ĩndrumãtor (ca la Sf. Simeon, de ex.). Filiaţia duhovniceascã.
Maestrul Iisus, ĩntâlnit ĩn adâncurile, abisurile rugãciunii, şi ĩn contemplaţie.
Gurubhakti; Le Saux şi Gnanananda.
۞
Le Saux ĩi citea pe Watts şi Suzuki.
۞
Nespeculativ, şi neemoţional.
۞
Dominicanul Oshida.
Propriile mele rãdãcini, sau origini, schopenhaueriene.
O axã, un criteriu.
Venind din Schopenhauer, adicã dintr—un orientalism autentic.
A cocheta cu ....Frivol/ stupid.
۞
A medita Preasf. Inimã.
Accepţii impure, eterogene.
۞
Le Saux la final ne apare ca un bãtrân plin de iluzii şi de scãderi umane, de elanuri romanţioase şi de sentimentalisme. Capitularea lui ĩn faţa lui Chaduc—‚culianul’ sãu.
۞
'64—'Hristos Cel necunoscut al hinduismului’.
Existau, simultan, mai mulţi pionieri ai sintezei (sincretismului ?).
Intuiţia adâncii respectabilitãţi a acestor religii necreştine.
Barcelonezul este cu opt ani mai tânãr decât francezul. Ĩn ‚64, francezul avea 54 de ani, iar barcelonezul, 46. La ĩnceput, francezul a fost şi sedus, cucerit, şi cumva scandalizat, chiar indignat de cartea spaniolului.
۞
Rãtãcise drumul? Cine sunt eu, s—o spun despre el?
۞
O minã, un tezaur de informaţii şi aprecieri; o capodoperã, de fapt, de o bogãţie şi substanţialitate şi justeţe de stil şi de ton, rar ĩntâlnite—şi, mai ales, nu ĩn acest gen, al doctoratelor.
۞
Egoismul, crisparea. [Asta scria şi Le Saux:’ ahamkara’.]
۞
Ĩndemnul la haos: de la cine provine.
۞
Nivel, rang, clasã. Documentare.
۞
Deşi existã atâtea sinteze, ...nu pare sã existe nici mãcar un acord minimal asupra unor chestiuni fundamentale. Fiecare interpretare este denunţatã de ‚ceilalţi’ ca absolut arbitrarã.
۞
A da mãrturie despre plinãtatea luminii, spunea Le Saux.
۞
Augustin, Bernard, Toma, Ioan Duns Scotus, spaniolii, renanii, vãpaia, experienţa. Ce vedeau, ce gustau ei. Nu ca Trãsnea. Sferã a sacrului, cum scria acelaşi Le Saux.
Gustarea supranaturalului.
Tãria de a şi aplica, folosi un criteriu—şi de a refuza simplismele.
۞
Un soi de misticã genericã, ‚necreştinã’. [Dar este foarte probabil cã tocmai forme foarte ‚clasice’ de misticã creştinã erau de acest fel.]
۞
Ĩncurajat ĩn direcţia interioritãţii.
Corelare silnicã, forţatã, abstractã.
۞
Le Saux despre ruşi [mã ĩntreb cât oare cunoştea el monahismul rusesc]; Monchanin despre isihasm.
Monchanin despre ‚grecitate’, şi sila de ‚lipsa gândirii’.
۞
Le Saux citea mult, multe cãrţi.
۞
Şi catharilor, şi chiar arienilor li s—au recunoscut meritele, viaţa creştinã—dar nimeni nu decidea de aici cã urmãtoarea mutare este convertirea la aceste erezii; existã autori catolici care au scris:’ –da, catharii/ arienii sunt mai virtuoşi ca noi, ne depãşesc’. Ĩnsã de aici nu concluzionau cã o convertire la respectivele erezii abominabile ar fi recomandabilã.
۞
Decrisparea.
۞
Scria şi gândea destul de neĩngrijit.
۞
'Frustrãri scatofage’.
۞
Ep. Sigrist este cel care mi i—a recomandat/reabilitat pe Le Saux, Panikkar, Merton. Ĩn acest fel, aproape cã joc ‚la douã capete’—o dreaptã ultratradiţionalistã, şi o stângã foarte liberalã, alegând de fapt sã ignor aşa—zisul ‚centru moderat’ (adicã ‚noii teologi’ şi coteria lor). Mi se pare cã cei care se aflã la antipodul alegerii mele favorizeazã un model mai ‚cantitativ’—ĩn sensul cã, pentru ei, unii ‚acordã prea puţin’, iar alţii ‚dau prea mult’. Eu nu vãd douã excese contrarii, opuse, antagonice. Vãd calitate mintalã, teologicã, umanã şi spiritualã la ambele capete, la ambele ‚extreme’—şi mai deloc ‚pe mijloc’.
Ieşirea din ortodoxia ‚parohialã’, de gazetã.
Chestiunea este criteriul (teologic—spiritual): raţiunea, simţul, instinctul, a treia cale, a treia opţiune. A nu abdica de la minte, inteligenţã, raţiune.
Ĩmpotriva iraţionalismului ‚ştiinţei’ moderne.
Preluarea iraţionalã de elemente ‚liberale’, la ‚noii teologi’, mimetismul lor.
۞
Carnete nietzscheene, schopenhaueriene, simmeliene, weiningeriene. Sapienţial.
۞
Eu sunt un om al ‚partidului mariologic’, latin, de la Vatican II.
۞
Viziune simplistã a istoriei, ĩnţelegere rudimentarã, schematicã.
۞
Doctrina—ĩn desluşirea, lumina şi tridimensionalitatea ei; cum se ‚simte’ (ĩntr—un fel, este ca şi criteriul jamesian).
۞
Ĩntr—un fel, aşa cum rãsãritenii au remarcat cã Schimbarea la Faţã este semnificativ corelatã cu Ĩnvierea, pe care o precede, la fel occidentalii au mers ĩncã mai mult ĩn trecut—pânã la Ĩntrupare—şi pânã la Zãmislirea Neprihãnitã—sesizate ĩn aceeaşi corelare esenţialã cu semnificaţia Ĩnvierii.
۞
Premisa, şi convingerea lor sincerã, intimã, este cã oricum altceva mai bun, mai ĩnalt decât Biserica nu existã; ei numai binele Bisericii ĩl vor, şi o iubesc.
۞
Padre Pio, sau Papa Benedict, sau Pãr. Jaki, ĩl pot certa pe Le Saux. Eu, nu.
۞
Otrava, veninul vieţii este cel care s—ar prelinge ĩn otrava polemicii.
۞
Le Saux ĩncerca sã menţinã, salvgardeze, propunã Revelaţia creştinã.