De natura rerum diversarum

Gandhi, Kennedy, King, Hendrix şi Lennon sunt profeţii propuşi de ZEITGEIST. Filmul este execrabil de rudimentar şi de grosier, profeţii amintiţi fiind opuşi ‚dinastiei rãului’ (Wilson, Roosevelt şi fam. Bush). Nu este numai o demascare a conspiraţiilor—ci şi un ĩndemn mistic! De la monetãria americanã se trece la religii, la religia performanţei—şi la principiile lui Hendrix. Tocmai acest soi de documentare se nutreşte din prostia şi bigotismul publicului.
۞
'Over the Hedge', ‚Open Season", ‚Pan—Return ...’.
‚Open Season’, ‚Peter Pan ...’, ‚Shrek III’, ,Donald’; ‚300’; ‚Over the Hedge’; documentare conspiraţioniste, ‚amprenta cuanticã’.
۞
Tendenţiozitate—lui Gilbert ĩi displace minimalizarea de cãtre Pell a chestiunii ecologice; dar nu ĩi displace la fel minimalizarea de cãtre Obama a chestiunii avorturilor. Este evident cã ĩn primul caz era o ĩmpunsãturã polemicã, ĩn al doilea—o ĩngãduinţã partizanã.
Pell este blamabil fiindcã bagatelizeazã dezastrul ecologic; ĩnsã Obama este justificat sã bagatelizeze masacrul din clinici şi cabinete.
Pell este blamabil când nu denunţã dezastrul ecologic; Obama nu este blamabil când refuzã sã denunţe mãcelul din clinici.
۞
Cinicul are dreptate—pânã undeva.
۞
Tempo.
Blitz. Rapid. Chan. Dozã.
۞
Sfinţii cãrora nu li s—a dat sã lupte cu ereticii şi sã sufere ĩn mâna lor, au suferit şi au luptat cu Biserica, nu numai ĩn sensul de ‚instituţie’, ci cu ĩntregul agregat uman. Juan, Pio, Francesco sunt numai exemplele cele mai cunoscute. Ignaţiu, Ven. Newman, Toma, etc.—ĩmpotrivirea turbatã. [La fel, Preasf. Simeon, Grigore.] Versiunea ulterioarã, ‚dreasã’, idealizatã, a istoriei. Cultul este gratitudinea tardivã a Bisericii, faţã de cei care au fost ostracizaţi cândva. Dna. v. H., Pãr. BG furnizeazã alte exemple de acest fel.
Sfintele lor mâini.
Hristos, ĩntâlnit ĩn cotlon, ĩn cãmarã, polul mistic. Execrabilul colectivism al vremii.
Sacramentalitatea—nu ĩn ‚solemnitatea’ silnicã, exterioarã, formalã, ci ĩn noutatea a ceea ce este acordat.
۞
Sigristian şi sapienţial.
۞
Ca miezul, inima alienatã.
S—a alienat, adicã, tocmai inima, ceea ce este mai sfânt.
۞
Hidosul, latura hidoasã, diformã, hâdã, stupidã, tâmpã.
Impresie. Sincer.
۞
Chip de om inteligent, fin, cultivat, suplu, echilibrat, nefanatizat (Patr. Bartolomeu).
۞
Realitãţi şi principii.
۞
Occidentalizarea pãrea a fi o soluţie ĩn sc. XVII pe cât pare azi a fi orientalizarea.
۞
Rose, foarte neimpresionat de athoniţii sc. XX, şi caustic.
۞
Egiptul, Taborul, etc., sunt acolo unde se aflã omul sfânt.
۞
Fanaticii anticatolici trãiesc ĩntr—o lume irealã, imaginarã.
Otrepele fanatice.
۞
Da, cred cã este bine sã fie avertizaţi credincioşii despre unele direcţii greşite; mai departe, este vorba despre discernãmântul personal al fiecãruia, nu de dispoziţii de cazarmã.
۞
Lossky se aflã, teologic, pe o poziţie mai tare, mai puternicã, mai avantajoasã decât Pãr. Congar, cãci cel puţin nu vorbeşte ĩn numele unui relativism şi conciliatorism superflu, al unui ĩmpãciuitorism inconsecvent.
‚Noi am trãdat, voi de ce nu trãdaţi?’
Noii teologi adreseazã aceste cuvinte tuturor:--catolicilor tradiţionalişti ĩn primul rând; ‚ortodocşilor’; protestanţilor. Ĩntr—un cuvânt, tuturor interlocutorilor. Aşteaptã reciprocitate.
۞
Principiul tonului prudent, rezervat, neasertoric.
۞
Antonie; Vincenţiu; Ven. Newman. Clasicele; omilii, sezon.
۞
Modurile rudimentare, greoaie, stângace de a gândi.
۞
Gilbert, aşa de independent ĩn alte privinţe, devine deodatã foarte tradiţionalist când vine vorba despre o embriologie fabuloasã, neĩntemeiatã—şi deasemeni foarte nedoritor de a lua ĩn seamã datele ştiinţei sau raţionamente elementare.
Pe de altã parte, nu cred cã din poziţiile ‚embriologice’ cãtre care ĩnclinã el pot fi deduse concluziile curente. Nu cred cã rezultã distructibilitatea ‚ţesutului’ ‚potenţial—uman’. Ca sã nu mai vorbesc de regula prudenţei, a lui Kreeft.
۞
Cât despre invocarea ‚umanismului’ lui Hitler, aceasta este o diversiune stângistã mârşavã, şi probeazã cã şi la Gilbert stânga devine stângism, atitudine ideologicã. Dacã ‚dreapta’ americanã este ca Hitler lãudând fãţarnic valorile familiei, atunci stânga americanã este ca acelaşi Hitler lãudând virtuţile crematoriilor.
De fapt, ipocrizia stângii ĩi revine, ea vorbeşte despre protejarea celui slab, despre drepturile celui neapãrat.
۞
Gilbert ajunge sã se situeze de partea unor basme embriologice.
Dar nici chiar din aceste basme nu rezultã concluziile ‚stângii’. Avortul tot nu este echivalabil cu o pedichiurã, chiar dacã cineva adoptã embriologia fabuloasã invocatã de Gilbert.
Masturbarea nu este moral neutrã, aşa cã nici din premise fabuloase ca cele vânturate cu tendenţiozitate de cãtre Gilbert nu se poate trece la concluziile ‚stângii’.
۞
La ce considerã lonerganienii cã a dus ideologia lor, a debiologizãrii iubirii? La consolidarea iubirii cuplurilor sterile? Sau la apogeul egoismului sexual, al hedonismului sterp?
A ieşit iubirea cuplului purificatã?
Considerã ei azi cã iubirea cuplului au slujit—o?
Au ĩnãlţat ei oare viaţa cuplului deasupra ‚biologismului imund’, sau oare au prãbuşit—o ĩn concupiscenţã sordidã?
۞
Furia, ranchiuna celor care au trãdat ĩn zadar. Adepţii compromisului zadarnic.
۞
Refuzul de a apostazia nu e puţin lucru. Cei care regretã apostazia nu ĩnseamnã cã retracteazã fiecare protest al lor—ci mai ales gestul apostaziei.
[Ĩn acest sens, ĩi ĩnţeleg pe liberalii care refuzã, ĩn pofida a orice, sã apostazieze. Cãci oricine regretã apostazia mai presus de orice altceva. Luther, sau episcopul ‚ortodox’ alexandrin din sc. XX, nu—s singurele exemple. Nu ştiu dacã existã şi din cei care regretã cã n—au avut ‚tãria’ de a fi apostaziat. Dar apostaţii regretã cu sfâşiere gestul lor.]
۞
Multe nuvele, culegeri, antologii, episoade de seriale SF sau insolite.
۞
A comunica despre plãceri literare.
۞
Acea melancolie care are o legãturã directã cu bucuria cereascã.
‚El viaţa rumpe’.