A S BYATT, ‘ĨNGERI ŞI INSECTE’

A S BYATT, ‘ĨNGERI ŞI INSECTE’






‘Ĩngeri şi insecte’ nu e unica scriere a Dnei. Byatt ĩncadrabilã ca prozã neovictorianã, ĩnsã e mai scurtã decât alte cãrţi ale romancierei.
Admir proza inteligentã şi senzualã a Dnei. Byatt, iar din cele douã nuvele ale acestui volum, a doua mi s—a pãrut cea mai izbutitã, un lucru scris nu atât cu discreţie cât cu subtilitate realã, fãrã a cãdea ĩn banalitatea ‚subiectului controversat’; MORPHO EUGENIA conţine acele savuroase camee ale frumuseţei Eugeniei, cu toate acestea ea nu primeşte nişte ĩncadrãri prea bune şi cele mai interesante scene ale ei sunt acelea de dormitor. Proza aceasta eseisticã ar putea fi numai impropriu numitã ‚digresivã’, ĩntrucât virtuţile construcţiei sunt evidente, Dna. Byatt scrie o prozã foarte reflexivã, foarte ‚intelectualã’.
Locul personajului trebuie sã fie o intuiţie, nu o tezã; la Dna. Byatt discuţiile teoretice servesc şi caracterizeazã personajele, iar cele din amara satirã swedenborgian—tennysonianã, mai ales cele câteva femei, trãiesc cu adevãrat, sunt creaţii literare. Aceastã a doua nuvelã beneficiazã nu numai de personaje memorabile, ci şi de sondarea secretelor inimii—ceea ce ĩn MORPHO EUGENIA fusese cu neputinţã, din cauza naturii abstracte a preocupãrilor savante ale protagonistului şi firii criptice a Eugeniei—cu toate ca şi acolo existã Matty ca subiect de investigare psihologicã.
Ĩntâmplarea sau inspiraţia, rãspunzând cine ştie cãror sugestii, sau sinergia a fãcut ca, dupã ĩncheierea primeia dintre nuvelele volumului, şi ĩnainte de a trece la a doua, m—am ĩnzestrat cu capodopera lui Tennyson, fãrã a şti cã despre el e vorba mai departe ĩn carte. Bunã parte am citit şi am ascultat recitatã aceastã capodoperã liricã victorianã, chiar imediat ĩnainte de a ĩncepe nuvela aferentã.
Ca multe femei, Dna. Byatt pare sã se bucure de un soi de ‚proprietate a simţurilor’, de o proprie funcţionare a acestora, adicã.
Dna. Byatt scrie bine, cu tact şi precizie, despre senzualitate—una ĩndestulatã sau flãmândã—de ex., fateziile erotice ale predicatorului din a doua nuvelã—aşa cum şi le reprezintã vãduva Cãpitanului, nesaţul conjugal al entomologului din prima nuvelã.
Traducerea ĩn care am citit ÎNGERI ŞI INSECTE este ĩngãlatã şi şleampãtã, clisoasã, minatã de completa necunoaştere a culturii engleze.
La Dna. Byatt, al cãrei contemporan conştient e o mândrie sã fii, creaţia literarã se ĩnsoţeşte de o rãbdãtoare, domoalã investigare a literaturii altora, exprimatã ĩn scrierile ei de criticã.