Din viaţã

Ca ĩn vremurile cele mai bune, filologie şi biologie, cu intenţii nespeculative. Inerenta moderaţie, cumpãtarea intrinsecã, lecţia de moderaţie.
Noţiunile—de filologie, naturale, matematici, fizicã—ale lui Bergson nu fãceau, fireşte, din el un filolog, biolog, etc., erau ‚dincoace’ de pragul specializãrii propriu—zise, da, ĩnsã erau şi adânci şi precise.
۞
Romane victoriene—baba—piese—romanticul englez. Anticii greci, latinii, asiaticii, clasicii francezi, câţiva italieni, unii spanioli. O piesã e un obiect de reflecţie, şi un obiect de artã, special. Dramaturgia notabilã. Palatul avizat.
۞
De unde ĩncepe filologia; determinare ultimã. Formaţia unui filozof.
Solemne sunt actele bine modulate—nu intenţiile.
Filologie—ĩn determinãrile şi desãvârşirea ei ultimã.
۞
Hugo, Flaubert, Twain, Dickens, James,
۞
‚The 101 things challenge certainly helps one to focus on the necessary. At first I thought that I probably could not find five things I want to do and most certainly not 101. But: listen to an opera at least once a week, for example, came to mind in a persuasive contralto. Other things have emerged. I cannot possibly be done with London and Venice. I want to see all of the Fred Astaire and Ginger Rogers dancicals again’.
۞
A pune toatã subtilitatea ĩn gândire—şi deloc ĩn viaţã. Contrast, discrepanţã uriaşã.
۞
Cu vremea, sunt tot mai puţin dispus la aceste romanţios—virtuoase devalorizãri ale ‚accesoriului’, ale ‚culturalului’, poziţie iresponsabil—puerilã, şi care comparã polul negativ al unei coordonate cu polul pozitiv al celeilalte [de ex., idealizarea puritãţii a diferiţi sectanţi; relele civilizaţiei, opuse binefacerilor traiului mennonit—eludând comod latura hidoasã a existenţei acestor comunitãţi, relele intrinseci ale sectarismului, mãrginirea, etc.].
۞
Tendinţa nihilistã, anticultural—aculturalã, iconoclastã.
۞
BW. A opta; cr.. Evreica.
۞
Proştii râd de Pavlov, Oparin, Darwin, Lamarck, Marx, Feuerbach, vechii materialişti francezi.
Modul partizan—polemic.
۞
Ceva tangibil—nişte marginalii, reflecţii, impresii.
Calitate personalã.
Discreditat de cãtre Piaget.
Turnante.
3—D.
Medicinã; reflecţie biologicã; naturale; geografia; literaturã; filologie. Tandemul. Veleitãţi. A ierarhiza. A progresa.
Caut nişte lucruri despre studenţia lui Wilde—impopularitatea lui, provenitã din ifosele şi afectarea aceea puerilã.
Echivalentul eseistic, ca la Chartier şi chiar Simmel, pentru cameele livreşti ale romanticului englez—sonete despre piese, epopei ....
Nesaţul pentru aceste lucruri.
Ideal, identitate, etapizarea. O idee limpede despre. Trei clase de autori—Pãrinţii, comentatorii, Egipteanul.
Experienţe—literare, lãuntrice, exterior—mundane.
La prag.
Dumnezeu ĩmi aratã ceva cu asta, vrea sã—mi spunã ceva. [Iar ceea ce era sui generis era mai autentic decât ceea ce e livresc, derivat.]
Realitatea parohialã, şi polemismul strepezit, oţãrât, cu efecte contrare celor pretins scontate.
۞
Ca schimbare de rit, nu de Bisericã, nu ca apostaziere şi abjurare.
۞
A alege ca din instinct cea mai proastã interpretare, ĩnţelegere—peiorativul mut.
۞
Cele 4 vols. de poezie; cele nouã piese; cele trei culegeri de proze, unul de eseuri, studiul de tinereţe.
Un scop; o intenţie. Altruismul.
۞
Lista lui Levinas—eu aş alege Aristotel, Simmel, Schopenhauer, Weininger, Wittgenstein (--cf. luni--); Tournier ar alege Spinoza şi Leibniz, Ep. Sigrist ar alege Frank şi Bradley. Superfluitatea criticii romancierilor. Exemplele lui Sadoveanu, Cezar P., poate şi Balzac, Gautier, Hugo. Ĩn cel mai bun caz, banalitãţi şi lucruri convenţionale.
Tradiţia; vârsta; a merita sã vorbeşti despre cele mai frumoase cãrţi ale unei discipline.
۞
EH avea limba ascuţitã a unei ţaţe, a unei mahalagioaice, ceva foarte nemasculin—indiscret şi rãutãcios, un ton de bârfã de paţachinã.
۞
Ştiinţa nu e o vocaţie de trãit ĩn solitudine, ea nu poate corespunde unei mişcãri mistice a purei interioritãţi.
۞
Ed. Flora.
۞
Ed.; epopeea latinã. Prozatorul latin; poetul fermecãtor; vechile epopei clasice.
Nesaţ real; istoria; Iisus; gândire; jalnic; de formã. Bont.
Un echilibru, o forţã, nişte principii, o adunare.
Ambiţie, veleitãţi. Lezant joc dublu, echivoc nociv.
۞
GeoM, GiLe, francezul evreu.
Complicitate. Concesii. Pl. II, raporturi. Literatura, filozofia, gândirea; facticitate, sofisme, formalism. Superficialitatea. Acordat. Articole .... A alege. Superficialitatea. Ieri—vârf –orã.
۞
Identitatea ca principiu de purificare; a purifica ĩn baza identitãţii.
۞
Experienţa lor nu e largã, fiindcã e monotonã, repetitivã.
۞
Jankélévitch, Levinas, Bergson, Simmel, Meredith şi Leopardi. Reflecţie.
Falsã cunoaştere. Ispite. Nocivitatea falsei cunoaşteri.
Sleit.
Tatãl, medic, traducerile şi articolele lui.
Stricteţea.
Imense forţe distructive.
Superficialitatea.
De 14 ani—ĩnaltul bine de a nu cita, şi de a identifica şi sublinia mai degrabã deosebiri, ca definitorii, decât asemãnãri, şi testul criticii.
A cita rar, puţin, relevant.
۞
Ĩn formaţia lui HB e vorba despre moderni—Spencer şi James; patru mari spiritualişti francezi; Spinoza; anticii; Plotin. Cel mai adesea, e vorba numai de declaraţiile lui—şi de pedanteria extrinsecã a nivelului gazetãresc.
Istoria filozofiei fãcutã cu declaraţii.
Lecţii, şcoalã de subtilitate.
Ĩnţeles ca modernul ĩnsuşi, ca expresia modernitãţii, a modernului filozofic. Simmel; Thibaudet; Camil P.. Ca explicit opus tiparelor mai vechi—şi chiar ĩn general vechii vieţi. Staticismul.
Expresia; vârstã.
Medicii, psihiatrii francezi, alieniştii francezi ai epocii—Ralea, PJ, prietenia lui PJ cu HB, altitudinea, cultura, educaţia, cultivarea.
۞
Lezant.
Nãravuri.
Vicios. Resortul real e pornirea.