Din viaţã

‘Morgan’ e o naturã fundamental intelectual—unilateralã şi anhedonicã—din nou, ca George—sau de un soi de hedonism abstract, ‚de post’. Aceste naturi au, pentru ceilalţi, ceva astringent, ceva care simultan stimuleazã şi ‚taie cheful’.
۞
Fire de delator ulceros, ţâfnos, perpetuu indignat, ĩnţepat.
۞
A le servi calde.
Mereu ĩn serviciul cititorilor.
Ca scriitor. De cinci ani.
۞
Afectuos. Pofte.
۞
Lealitatea. Lealitate şi literaturã; Dumas, Verne, Balzac, Stevenson.
۞
Psalmi, versete, Biblia, cele trei clase de literaturã asceticã, filozofi, poezii.
۞
Ĩn câţiva paşi.
Ĩn al doilea pas, a reface, a amplifica, a completa.
Forme literare—carnete, remarci, studii şi articole, note impresioniste, schiţe, reflecţii. [‚Morgan’; eu; evreica; PG.]
۞
Cititorul de romane—ca şi cel de poezie, filozofie, piese, eseuri, nuvele, scrieri religioase, ştiinţe—e o specie, are caracteristicile lui, definibile.
Omul e definit prin bucuriile lui.
۞
Literaturã care ĩnvioreazã sentimentul vieţii.
۞
Mai binele—slujirea, servirea propriei gândiri.
Aceasta e ceea ce e dat.
۞
Cârpãcealã. Concesii. Aprioric.
۞
Un fel de schiţe de actori, scurte remarci despre câte un rol, etc..
۞
Ca jurnal [‚Morgan’, Weininger, Simmel ...], eseuri de o formã slobodã şi personalã, articol, studiu [evreica], reflecţie [cele trei clase de scrieri duhovniceşti], schiţã cu referinţe culturale [Gilbert], remarci la obiect [Psalmi, versete].
۞
‚Morgan’ despre lecturã—unele remarci sunt exacte, altele—subtile, altele—truisme şi banalitãţi. Uneori, nefericit apodictic. Neinspirat sentenţios. ‚Morgan’ pare adesea pornit sã—şi dilueze cele câteva observaţii interesante, cu altele anoste şi pedestre. Nu se menţine. Scapã frâiele.
۞
Tendinţa de a amalgama, contopi, amesteca, confunda, reuni, etc..
۞
Cãrţi ĩnseamnã literaturã; mai ales literaturã, 4/5 literaturã.
۞
Literatura este un mod de existenţã al limbajului, un mod al limbajului de a exista şi funcţiona.
۞
Dickens, Trollope, Hardy, Meredith, Scott, Thackeray, Dna. Eliot, Dna. Austen, James, cele opt romane ale scriitoarelor .... O noţiune limpede despre scrisul victorian.
۞
Repliat mai degrabã ĩn acţiuni, ĩn gesturi, ĩn riposte practice.
۞
Pe mine mã intereseazã literatura, scrisul, stilul, trupul literar, nu ‚acţiunea’, nu pentru asta citesc. [Eu nu alerg dupã ‚acţiune’, ca independentã de modul cum e constituitã literar. Stilul, scrisul nu e o unealtã—ci e arta, substanţa.]
۞
Trei paşi—BW; evreica; ‚Morgan’.
Simţul clasicitãţii.
Victorienii, la mine—ca anticii la EL; vârsta.
۞
Experienţa de a—i citi pe victorieni.
۞
Drept mare carte, drept mare opus—memorialul unei cãlãtorii.
۞
Parcul, turism, literaturã, experienţe; experienţe—ca omagiu; pl. II; gândire, artã, cãrţi. Creaţie. 4 x ....
۞
Modelul Mérimée—Odobescu—Simmel—France.
Profunditatea.
Confuzii.
Studii savante, de gândire.
Primatul nedisputat, ĩntâietatea lui NI. BPH, Bogrea, Pârvan, GC, ME. Contraexemplu—Marino, van. Orgoliu. Ulceros.
۞
Sexualitatea ocupã un loc important ĩn majoritatea vieţilor—da, ĩnsã e, adesea, un loc prost. Cultura orgasmului e mult mai rarã decât s—ar crede; mai totul se pierde ĩn sordid, ĩn mecanicitate şi ĩn experienţe clisoase, banale.
Cele mai multe vieţi intime sunt irosite—clisoase, şi de o calitate execrabilã. Pulsatile—ĩnsã terne.
Ele nu cunosc nicio culturã a plãcerilor—cu cruditãţile, simplismele şi vehemenţele acesteia.
Se face sex mult—ĩnsã ĩn mod sordid, tern, clisos, maşinal—ĩn finitudinea şi sãrãcia intrinsecã a ejaculãrii.
La fel e, fireşte, pentru alte sectoare ale vieţii; am vrut sã spun cã o vocaţie, un talent, o fineţe sunt necesare pentru a ridica orice comportament deasupra purei neutralitãţi şi funcţionalitãţi animale.
۞
Goethe, Gracq, Heine.
Geografia.
۞
Vico, Ash, Murdoch.
Autorii. Superficialitatea. Autori şi romane. [Kipling, Trollope, Keats, Shelley, Camil P., Eminescu, Arghezi, etc..] 4 x ....
Timpuriu.
Ca BP pentru Pãr. Habra.
۞
Romanescul chiulului. Afirmarea muncii. Filologie.
۞
Profunzimea e şi un rezultat, nu numai un dat; adicã, profunzimea poate constitui rezultatul, rodul activitãţii minţii—nu numai o caracteristicã a ei.
۞
Credinţa ĩn artã—posibilã la bãtrâni—nu e, tocmai, o exaltare, ci o domolire.
E o formã a domolirii, nu a exaltãrii.
Crezul de artã beneficiazã de domolire, de modulare, de lepãdarea toanelor; de aceea el nu—i pãrãseşte pe bãtrâni.
۞
Literatura, unica mea lealitate. Nu mai am prieteni oameni de acum 23 de ani—din ’86, ĩnsã aceastã lealitate le—a revenit unor cãrţi.
۞
Literatura necesarã şi cea contingentã; ĩnsã nu fac ipoteze psihologice, şi e probabil cã existã scrieri care, necesare estetic, ‚ultime’, sunt contingente biografic, au fost redactate pentru impulsuri impure, mundane, ĩntr—o cãutare neesteticã, sau amestecatã. Cu alte cuvinte, o scriere poate fi necesarã fãrã ca autorul ei s—o ştie—ea sã ajungã sã existe numai din acelaşi motive ca majoritatea cãrţilor—carierã, rutinã, succes, venituri, etc..
Cãrţi necesare care sunt scrise ca şi cãrţi contingente. Şi, invers, ‚cãrţi secrete’ care—s absolut nule.
۞
Lãutarii, miresele şi rochiile, obiceiuri de odinioarã.
۞
Latura de cruditate, barbarie şi francheţe, a iubirii fizice.
Definitã ca afinitate fizicã.
۞
Destinul fetelor de rând, cursul obişnuit. La cheremul dominãrii.
Bãtrânii libidinoşi din filmele europene, patimile secrete.
۞
Rod; eseuri. A merita. Rezultat. Blog tematic, specializat, vs. generalist.
Ifose.
۞
E foarte adevãrat cã sunt, fundamental, un modern, adicã ilustrând spontan acele calitãţi atribuite modernului postmontaignean.
۞
‚Lumea’.
۞
‚Morgan’, Weininger, Simmel, evreul (--interb.--),
Trecerea ĩn pl. II. A merita. Mai multe considerente. Şi ca respect.
۞
Bieţii oameni preferã sã li se vorbeascã.
۞
Acea jumãtate de identitate. Succesiv, la 10 şi la 13 ani, firea mea s—a definit, cu deprinderi, etc..
۞
Predicã grotescã, despre duritatea Ap. Iacob (--unicul autor neotestamentar care nu se—nvârte ĩn jurul cozii ...--), atingere, ‚extremitate’, etc., ‚a se ţine de viaţã’ [PER LA VITA, ca PER LA STRADA—‚pe viaţã’, ‚pentru o viaţã’].
Şi o şlagãristã ‚de fericitã amintire’.
۞
Iubirea, plãcerea, nevoia plãcerii.
۞
A cerceta organismele ca pe maşinãrii.
۞
Tema goetheanã a existenţei—existenţa ĩnsãşi, ĩn corelãrile ei. Creaţia şi existenţa; reflecţia despre a doua.
۞
Ceea ce e ĩn puterea mea.
۞
Atitudinea—şi rezultatele.
۞
Mãcar trei romane, câteva piese, cãlãtoria şi convorbirile, variatele eseuri şi discursuri. Gundolf.
Mai degrabã tradus ĩn fapte—decât parodiat. Ifose. Perspectiva literarã, şi cea filozofic—umanã [Simmel]. Interesant din dublã perspectivã.
۞
Ca cititor, am vocaţia romanelor vaste, ample, ofertante, rubensiene.
۞
O relaţie se bazeazã pe date preexistente; o forţare a ei ĩn sens pozitiv nu duce la nimic.
۞
Uneori oamenii fac ceva stupid pentru a se convinge sã nu mai acţioneze, pentru a se opri de la acţiune.
۞
Exersarea inteligenţei filozofice, a analizei—Simmel, Marcel, Weininger, idealiştii germani. Ceea ce n—am fãcut.
Altfel, abordarea de subiecte filologice. Experienţã. Nu ca vocaţie ‚misticã’.
Tradiţia.
۞
Cãlinescu, Iorga, Goethe, France, Eliade, Hasdeu, clasicii francezi. [De fapt, avanposturile.]
Terapia austeritãţii savante, a coerenţei deliberate, ĩmpotriva falsei diversitãţi.
۞
Amuzamente de cãrturar.
۞
Romanul universitar—un gen englezesc.
۞
Stricteţea, iubirea, unghiul, recuperarea afectuoasã. Respectul afectuos.
۞
Am revãzut EROUL, filmul lui Ciang Yimu, faţã de care GLADIATORUL este cârpãcealã jalnicã; douã obiecţii—prologul pare sã vorbeascã despre evenimente de acum douã milenii, din perioada ‚Regatelor beligerante’, iar finalul se referã la o datã cu un mileniu mai devreme, Marele Zid, etc.. A doua obiecţie se referã la muzicã—da, mi—o aminteam antrenantã, ĩnsã o variaţie n—ar fi stricat. Ĩn timpul filmului mi—a revenit ĩn minte un lucru citit undeva despre odiosul mesaj politic al filmului, apologia absolutismului şi a uniformizãrii—v. aspiraţia Ĩmpãratului de a suprima formele caligrafice alternative—un silnic ideal de dominaţie absolutistã şi de monolitism politic.
Interpretul lui Sabie—Frântã [Leung] seamãnã cu un alt actor preferat al meu—turcul din IZBIT DE ZID; acelaşi aer de inteligenţã vie şi ironicã.
Secvenţele cele mai bune ar putea sã fie acelea cu trioul alcãtuit din Sabie—Frântã, iubita lui şi servitoarea lui.
Concluzionând, EROUL este filmul de comparat cu GLADIATORUL.
۞
Nu onoarea, ci adevãrul.
۞
Erotizare.
۞
Cinemaul secret, acela de inimaginabile libertãţi, de creativitate neĩngrãditã.
۞
A turna.
Şi ceea ce vine ca turnat.
۞
Textele—ieroglifã.
۞
Din ceea ce au de povestit alţii despre un mare om lipseşte, cel mai adesea, omul ĩnsuşi, duhul, viaţa şi savoarea lui.
۞
Ieri, despre Crowe—boxerul; westernul remake; filmul cu Denzel W..
۞
Bunul simţ intelectual are mereu ce face, şi e produsul reflecţiei, nu e ceva dat inerţial. Acţiunea lui e mereu necesarã.
۞
Eseuri, adicã altceva decât ĩnregistrãri de gânduri. Un eseu, adicã o configuraţie intelectualã.
۞
Am un anume respect pentru vechii regizori români.
۞
Sã fim izvoare de viaţã, de viaţã lãuntricã, amplã, pentru ceilalţi. Sã alimentãm viaţa celorlalţi, simţirea lor.
۞
'Datarea', perimarea; eu am crescut ĩn cultul lui Ibsen.
Doi contemporani ibsenieni—Joyce şi Lovinescu.
A demasca.
۞
Blazarea criticii literare, care de fapt vorbeşte prea puţin—sau prea artificial ori abstract—despre bucuriile literaturii.
۞
Judeci un om dupã ceea ce i se pare interesant şi excitant ÎN VIAŢÃ.
۞
A trece la cunoaşterea unei cãrţi.
۞
A fi pasional e opusul lui a fi animalic—animalele nu—s deloc pasionale, ci mecanice.
۞
'Morgan', Weininger, Simmel; inspiraţia genialã; evreica, 2 x PG, VK ....
Forme.
۞
E explicabil cã oamenii sunt aşa de puţin imunizaţi ĩmpotriva convenţionalitãţii şi a aparenţelor, a ralierii la turmã, etc..
۞
Pesimismul ‚jansenist’ al lui Racine nu l—a—mpiedicat sã curveascã dupã voia inimii, pe ĩndelete.
Ca om, filojansenistul Racine e la antipodul lui Pascal; şi la ce bun cã nu—l mulţumeau, ĩn abstract, decât doctrinele cele mai stricte şi rigoriste, câtã vreme a trãit viaţa de dezmãţ a unui crai?
Iatã cum e posibil sã fii curvar [–şi carierist, şi moden, şi un soi de filfizon la curte--] şi un mare scriitor catolic şi, ĩn plus, simpatizantul unei facţiuni rigorist—pesimiste. Ba chiar acest om ajunsese sã creadã cã dramaturgia e sub condiţia unui discipol jansenist; ĩnsã curvia, nu. A renunţat, ĩn numele principiilor religioase, la scrisul pieselor; nu şi la muieri.
Pentru cel mai mare scriitor francez, teatrul era un pãcat; curvia, nu.
۞
Ĩmputernicirea gloatei.
۞
Cele cinci filme de Buñuel [2 x Dna. Deneuve; blasfemia; capodopera; filmul vechi].
Apa; un alt titlu; un cuvânt, şi slinul.
۞
Ĩnţelegerea literaturii, reflecţia asupra ei, sau asupra unei cãrţi.
۞
Cei pentru care vãicãreala devine un soi de dezmãţ, de desfrâu public; e o formã de agresivitate.
۞
Dupã 6 ani—şi cu 3 ½ ani ĩnainte.
۞
‚the true, hard-core poetry lover. The person who can tell the difference between Waller and Marvell without a blink; the person who knows a bit about Cowley and Crabbe; the person who knows all about Randall Jarrell and John Crowe Ransom’.
۞
Aucun dolorisme chez ce grand lecteur romantique, nulle acedia chez ce solitaire, pas une once de morbidité, mais l’acceptation de " la vie telle qu’elle est "
۞
Ceea ce suportã lumina tare, vie, a stilului şi a expresiei.
Ceea ce suportã sã fie exprimat net.
۞
Zisa topire ĩn osmoza obscurã.
۞
Regula plãcerii nesubstituibile.
Fervenţii; Gracq a ĩnceput de adolescent, pentru a atinge aşa de timpuriu performanţe.
۞
Gracq, ‚Morgan’, Weininger, Simmel.
Cârcotaşii.
Cârpãcealã.
Eseuri—rod. Ca pentru a le preda .... Articole ....
Nu ceva ce n—ar semna şi ....
۞
Geografia. Filologia. Profesionalitate. Nu din cauza asta .... Geografia.
۞
Risipa. Risipa cvadruplã; filozofia; fragmentele franceze; geografia.
۞
Nu ideile—sau intenţiile—ci fermitatea, vlaga, rezistenţa, impasibilitatea, agerimea, vioiciunea, elastica oţelire, transpunerea, comutarea.
Nevoia de pol—tabele .... Detectarea crustelor—a artificialitãţii, debridarea.
Ispite. Descurajarea se autoĩntreţine—ca şi curajul.
۞
Lucruri povestite—sau trãite.
۞
Fãrã acoperire. Teribilism. Moş Borges, Cãlinescu, Gilbert, Ralea, Ibrãileanu, vechii literaţi moldoveni.
Puerilitatea.
۞
Adevãrul.
Cogniţia.
۞
GF şi LNT; HT, EZ şi FMD.
۞
Dostoievskieni antitolstoieni—FN, EMC, Pavese—ca şi existenţialiştii interbelici şi diverşii filozofaştri mistici ruşi. Dispreţ. Tolstoieni antidostoievskieni—Nabokov, GI, A., GC ....
Eclecticii.
Epigonii.
۞
Editarea cursurilor de filozofie medievalã.
۞
'Ĩncã o datã ca prima datã'.
۞
SF şi KM—ĩn loc de SK şi FMD.
۞
Moş Nicolaescu, sfãtos, domol, cu Cioroianu şi Ilieşiu.
۞
E adevãrat cã Bergson lucra cu un amplu aparat bibliografic—ĩnsã numai ca documentare pentru ştiinţe (--naturale şi psihologie--), nu şi ĩn ceea ce priveşte speculaţia, filozofia propriu—zisã; el citeazã bibliografia pentru factologie, pentru documentare—nu pentru merite filozofice sau inspiraţie. Foloseşte bibliografia strict pentru factologie, nu pentru inspiraţie filozoficã. Citeazã numai materiale care sã—i furnizeze ampla factologie pusã la bãtaie ĩn studiile lui minuţios documentate, şi la zi. Ĩnaltului sãu standard ştiinţific ĩi corespundea aceastã acribie savantã.
۞
Haas ca ‚român de origine austriacã’.
‚Ne—a muşcat microbul.’
۞
Sintaxa, stilul, a ajunge la cunoaşterea acestor lucruri; paginile despre studierea unor autori imaginari ĩmi deschid pofta pentru cunoaşterea artei câtorva autori.
۞
Piscul luminos al ştiinţei filologice.
۞
Literatura şi psihologia. Adesea, aptitudinea psihologicã a scriitorilor e iluzorie; adicã, ne mulţumim cu CEVA, suntem ĩncântaţi de ceva, care nu e mult. E şi aici dublul standard din domeniul religios—sau antireligios (--de la unii e suficient ceva; de la ceilalţi, nimic mai puţin decât impecabilitatea--). Se ĩntâmplã sã ne bucurãm cã un scriitor oferã ceva; fãrã sã mai observãm cã de fapt nu oferã mare lucru, cã restul e nesatisfãcãtor. Ĩi atribuim ĩntregului meritele unei pãrţi. Cred cã şi printre scriitori mai niciunul nu face o psihologie competentã.
۞
Defectul deliberat e tot un defect. Etalarea lui nu—l face firesc.
۞
Averea era consideratã parte a farmecului unei femei. Cã o nemulţumire subzista, se vede, ĩnsã ceea ce era blamat era interesul numai pentru avere—ca unilateralitate.
۞
Ĩmi amintesc plãcerea cu care am citit, ĩn copilãrie, LEUL; LEUL şi GRAN CANARIA—deşi aceasta din urmã ĩmi vorbea deja despre ALTCEVA—chiar şi graţioasele, simpaticele ei ilustraţii.
۞
Am ales arta şi ştiinţa.
۞
Mi se pare cã Biserica nu ĩi ĩngenuncheazã, ci ĩi farmecã pe oameni; aşa cred cã lucreazã influenţa ei ‚la distanţã’.
۞
Expresia de prostie triumfãtoare.
۞
Ibrãileanu, Dreiser? Da, ca Verne (--la Gracq--).
۞
Ca la EL—autorii capitali—vârsta—inspiraţia.
۞
Studiul discret—netranspus imediat ĩn rezultat—lectura, o satisfacţie ĩn sine.
Simţul intelectualitãţii.
۞
EL—AF, criticii francezi, Ibsen, Leopardi, latinii, Horaţiu, anticii, Eminescu, Maiorescu.
۞
Tradiţia.
Experienţã.
Reflecţia de—o viaţã asupra anumitor cãrţi (--ca Musil, Dna. Eliot--).
۞
Despre ghicitori, folclor, basme, Biblie, clasici, cãrţi clasice şi simţul clasicitãţii, romane, poeţi, cele 3 clase.
۞
Lãutarii gustau cot la cot cu mirele—sau chiar ĩnaintea lui.