Din viaţã

A nu se ĩnşela asupra distanţei—asupra distanţei creaturale, vreau sã spun, sau a distanţei ‘subzistente’ sau fortuite—e ceva ĩntremãtor ĩn asta, ĩntrucât chiar corespunde adevãrului.
[Ĩn sens metafizic, aceastã distanţã creaturalã nu e defel fortuitã, sau contingentã, ci necesarã. Ĩn sens absolut, ea e mereu necesarã, ineluctabilã şi permanentã. Ĩn sens relativ, gradul acestei distanţe e unul cumva fortuit.]
۞
Eseul Pãr. James V. Schall despre rãposatul Richard John Neuhaus e unul din cele mai inspirate lucruri pe care le—a scris. Parcul Lui Dumnezeu.
Ceva care sugereazã o schimbare de gardã—Cardinalul iezuit, fizicianul benedictin, Pãr. Neuhaus (--care mi se pare cã era cel mai tânãr dintre ei--).
۞
Unui teolog i se pot ierta multe, dacã e un mare scriitor; şi puţine, dacã nu e ....
۞
Da, dragã Gottfried; existã persoane care susţin cã animalele de companie sunt egoiste, etc.. Aceste persoane ar merita sã fie hãcuite cu macheta.
۞
Mâinile mele, mâinile mele spurcate, violente, care nu mai ştiu sã binecuvânteze.
۞
De când principiile au ĩncetat sã—mi mai regleze viaţa, acţiunile.
Aspru nihilism—de când nu mai cred ĩn nimic.
۞
Ca adus ĩn—sau redat cumva braţelor Lui Dumnezeu.
۞
Necesitatea nu e deasupra Lui Dumnezeu, ci expresia dumnezeiescului. Necesitatea e expresia ĩn ordine noeticã a lucrãrii Lui Dumnezeu. Noţiunea despre Dumnezeu nu e o absurditate occamist—lutheran—mahomedanã. Ĩn ordine cognitivã, CEVA e descifrabil; aşa cum o spune şi Apostolul. Nu aşa cum pretind primatul anglican şi Barth. Dumnezeu nu e circumscris de necesitate; aceasta e urma degetului Lui Dumnezeu. Ĩnsã Dumnezeu nu e cu totul ĩnafara a ceea ce poate fi cunoscut; aşa cum a arãtat Apostolul, anumite noţiuni—şi nu altele—duc mintea cãtre Dumnezeu.
۞
Studiul dramaturgiei istorice elizabetane.
۞
Etapa creştinã a Europei; treptata instaurare a postcreştinismului. Decreştinarea elitelor, şi mai apoi aceea a gloatelor. Nu numai dezvrãjire, ci decreştinare.
Dacã arta creştinã nu era ‘cu adevãrat creştinã’, atunci nici arta ‘pãgânã’ nu e cu adevãrat pãgânã. Obiecţia standard ĩmpotriva artei vechi a creştinilor e aceea cã ea nu e integral creştinã; ĩnsã arta civilizaţiilor religioase necreştine nu pare a corespunde ceva mai bine fondului acelora decât din cauza noţiunii vagi pe care—o avem despre gândirea lumilor respective—e o iluzie de opticã.
۞
Liturgicã, icoane, schismatici—sunt de partea lui Davidson, viitorul preot.
‘Demnitatea bizantinã, austeritatea, trãsãtura de luciditate aparţin, de un mileniu, latinilor, sunt reprezentate de apuseni. Schismaticii se imagineazã ca depozitari ai unor valori care sunt cele latin—vestice.
۞
I—am perorat despre franciza ALIEN, Ripley, memoriile Dnei. Yourcenar, vechile familii apusene, curicula licealã de discipline umaniste.
۞
Dualitatea. Sunt cu totul altundeva. Jurnale; elveţienii; GH; ‘Morgan’; ĩnãlţarea vieţii. Polaritatea. Vechea comedie spaniolã, tonul satiric, caustic.
۞
Romane analitice, de o formã purã, despre iubire, sexualitate, interacţii, psihologii, tainiţe.
۞
Reflecţia de o viaţã asupra elementelor Tradiţiei—şi ale artei.
Asta a dat Claudel, cãtre bãtrâneţe.
۞
A prefera datul, viaţa, empiricul, concretul, istoria, realitatea, existentul, concludentul —abstractului, artificialului, vanei intenţii, teoreticului.
۞
La 15 ani—concludent—şi ALIEN, şi RÃZBOIUL STELELOR—ca şi INDIANA JONES.
۞
Stricteţea deploratã de martori.
۞
'Simmel' ai creştinismului—Bergson, Blondel, Teilhard, Pieper, Gilson, Marcel .... Falsa incompatibilitate.
PC despre Rubens. A..
Ceea ce la el era constructiv şi pozitiv, la aşa—zişii discipoli, la pretinşii continuatori devine urât, decadent.
Diferenţa realã—dacã existã;--dacã e chiar geniul.
Premise peiorative, artificialul şi silnicul.
Novice.
Relevantã e admiraţia nesociologilor şi a originalilor, a franctirorilor; şi placiditatea ‘colegilor’. Intenţii.
ŰBER DIE LIEBE. Prefaţa Dnei. Kanterowicz; Utitz şi Frischeisen. Scrierea despre Rodin, de la 1902—RODINS PLASTIK .... GOETHE UND DIE FRAUEN (1912). REMBRANDT UND DIE SCHÖNHEIT (1914).
Ce e impropriu; a lepãda; reticent—din instinct; novice; firesc; firea, originalitatea; nãravuri; creativitate. Silnicie.
Greşeala de a substitui virtuţilor, nãravuri—accepţii mut peiorative. Gândirea. BW. Din instinct chiar, Simmel se situa pe palierul lui Bergson. Pãr. DS, cãrţi de gândire; expuneri ale doctrinei. Elucidare şi reflecţie. Pe alese. 4 x .... Tãios; cinemaul şi altitudinea simmelianã; 4 x ...; vanitate; comedia spaniolã veche. Lezant.
۞
Picant—excitant.
Şi, mai ĩntâi de orice, Sf. Toma, KR, unii mari nemţi, teologia nemţeascã. V. şi LA. Vocaţia.
Pura obtuzitate.
Vizam metafizicul; teologicul. Religiosul. Preferinţa pentru metafizicã, investigare raţionalã.
Prejudecãţi, ‘obezi’, unelte grosiere, noţiuni rudimentare, artificialul, premise eronate.
۞
III:--conversia&--conversia II&--a porni de la simplitatea inepuizabilã, luminoasã a Bibliei şi a lit.; firea romanã, votul estic.
Antispeculativ, antisavant, antierudit.
Confuzii, erori.
۞
Novice.
Ad intra—a spune lucrurilor pe nume, lãmurit, rãspicat.
Veleitãţi.
Ce ştiu ĩn secret, ce deja ştiu, atu privat.
A ierarhiza meritele, proiectele. A dibui contrastele. Polii. Matur. Ceea ce e superflu. Cultivarea vs. Polarizarea ‘erudit’/ creator. A treia cale. Instinct. Şase ani pierduţi pentru filozofie, pentru scrisul filozofic. ‘Ba chiar şi ...’. BW. Veleitar. Veleitãţi. Gândirea; a opta, cr., a progresa. Evreica. Motivele (estetice). Intrinsec. 2 x risipã:--risipa cvadruplã ..., P.& scrisul filozofic, creaţia, lezant. Analize simmeliene; PC, viril. Elucidãri noţionale.
Ortega, GM, CN, EMC—nu ca sociolog savant l—au admirat.
۞
Acelaşi lucru pentru muzicã. V. scuar. Experienţe.
۞
Patru cãrţi de sociologie—1890—1917; trei de filozofia istoriei—ca teoria cunoaşterii; una de eticã; şase de filozofie; una de esteticã; douã de filozofia civilizaţiei; una de metafizicã; trei culegeri.
Oportunism.
A merge direct la ţintã—plenar—pe loc—nu cu ţârâita.
Iisus.
Falsa penurie.
Novice vs. a lua direct, spontan forma cuvenitã—v. GS, CT, Chartier, GC—folclorul. Balast.
Existenţial. Lecţie de subtilitate. Literaturã—11 z.. Literatura, femeile, reflecţia. Autentic. Mintea. Diagramã. Deprinderi. Lezant.
۞
Particularitatea culturii române, de a nu avea cãlugãri teologi.
۞
Metafizician instruit de Pãrinţi, instruit patristic. Vârsta. Cultivare. Şansã euristicã. A confrunta. Interacţie vie.
Uneltele specifice metafizicii, modalitãţi.
۞
Instructivul discurs de recepţie rostit de Jean d’Ormesson.
۞
Transparenţa filozoficã şi dorita limpezime.
۞
Câteva ecranizãri—Gavras, Cayatte, Litvak, Clément, Becker, Jeunet.
Cele patru filme (--autoecranizarea; Jaeckin; Mocky/ Boisset--). Filmul cu Gabrielli.
Cele 14 filme.
Femeile, Carroll, jazzul, marea, maşinuţele, timbrele, familia.
4 x ....
JG, Loara.
Tonul excesiv hagiografic, forţat.
Flux ‚morganian’.
۞
Aparentele paradoxuri ale creaţiei lui Simmel—era un generalist, şi un om al studiilor şi analizelor de detaliu; a alternat planul consideraţiilor generale cu al celor de detaliu; a alternat enunţarea de principii abstracte, de teorii, cu perspective critice, şi cu monografii, cu studii despre individualitãţi.
A scãpat oricãrei ‚specializãri’.
۞
Vanitate puerilã.
Autorii.
A merge pe cãrţi—nu pe autori.
4 x ....
Festele ignoranţei—a ignora ĩn ce mãsurã nu cunosc ....
4 x ....
۞
Enunţa principii şi abstracţiuni; fãcea critica teoriilor şi a noţiunilor, purifica, lepãda; adâncea analiza individualului. S—a situat pe toate planurile—noţiuni şi teorii fundamentale, generalul, universalul;--critica, purificarea termenilor, epistemologia, investigarea criticã a condiţiilor cunoaşterii, refuzul decis al oricãrei naivitãţi gnoseologice;--adâncirea caracterelor individualului, sondarea singularului, a singularitãţii.
۞
Caracteristica latinã şi tomistã; cea aristotelicã; cea germanã; cea patristic—rãsãriteanã.
Şase filoane:--latinii, tomiştii;--grecii;--bizantinii;--aristotelismul, sila de apriorism;--nemţii;--Pãrinţii, asceţii rãsãriteni, esticii.
A ajunge la bucuria deplinã de a vedea trãsãturile strãlucind ĩn singular, ĩn individual, ĩn efectiv, ĩn practic, ĩn realizat—nu ĩn abstract, intenţii şi teoretic.
۞
S—a spus despre el cã apostaziase de la protestantism. Cã, ĩn orice caz, nu era un protestant practicant.
۞
Evreii care ĩşi disputau filozofia europeanã, ĩntâietatea—Bergson, Simmel, Husserl, Wittgenstein, Weininger, Marcel, Frank—pentru a nu mai aminti de Durkheim, raţionaliştii francezi interbelici, Einstein, Freud, Şestov, etc.. Enormele resurse evreieşti pentru reflecţie—şi pentru genialitate.
۞
A ajunge sã caracterizez o artã, arta unei individualitãţi creatoare. Ceea ce e de formã, formal, exterior, superflu, o formalitate, un paravan.
۞
Ĩn filozofie—nu ‚disponibilitatea’, ci creativitatea şi ascuţimea.
Nivel gazetãresc.
۞
Despre A Room with a View (1985), Kicking and Screaming (1995), Flirt (1995), Threesome (1994), Dick Tracy (1990), Swoon (1992), Priest (1994), Bombay Talkie (1970).
۞
Superficialitatea. Caracteristica e superficialitatea.
Totul trãdeazã—sau totul ajutã.
۞
Da, ca şi Ĩmpãratul Adrian, ca şi Marin Marais, şi eu asociez arta cu frumuseţea, cu o anume concepţie sau filozofie a frumuseţii, şi nu ĩnţeleg deloc ca frumuseţea sã fie extrinsecã artei.
۞
Atunci când, avizat, imbecilul mã informeazã care edituri sunt de succes.
۞
Tânãrul EL—anticii—France—Ibsen—Leopardi. Trad.—chixuri—stil, marele istoric. Prozaic\ burghez. Convenţional.
۞
Jalnica indignare virtuoasã a ipocriţilor porneşte de la premisa cã Dumnezeu nu mai are sfinţi pe care sã—i trimitã sã predice.
۞
Contextul Constituţiei Apostolice serveşte pentru a explica definiţia papalã.
۞
Creştinismul are aceste elemente de neĩnlocuit, comuniunea şi iubirea pentru Iisus şi pentru Deipara. Aceasta e pierderea de neacceptat a necredincioşilor. Faptul cã pentru ei, pentru unii dintre ei, statuile şi invertirea pot constitui o alternativã considerabilã, e o enigmã.
Şi Sacramentele, Biblia, Missa, mistica, arta religioasã creştinã.
۞
A gândi plãcerea ĩn termeni de literaturã şi femei.
۞
Superficialitatea. Cerbicea superficialitãţii. Superficialitatea ca nãrav. Simţul ĩnnoirii.
۞
Ceea ce—l deosebeşte pe Simmel nu sunt metoda lui, metafizica, premisele—ci geniul. El e un geniu—iar ‚ei’, nu.
Prin filozofia artei, ĩnţelegea ‚analiza filozoficã a artei’, mai ales a individualitãţilor artistice.
۞
Arianismul, Conciliile, Ĩmp. Constantin, isihasmul, Filocalia, Ordinele, Predicatorii.
Teologia Botezului; universalism; abateri; cãlugãrii şi avangarda; Sf. Pius al X—lea şi calendarul catolicilor ruşi; Pavlov; vechii chirurgi militari ruşi.
۞
"Middle of the Night" (1959), "The Dark at the Top of the Stairs" (1960), "All the Way Home" (1963), "Toys in the Attic" (1963).
۞
Nu e un remake, ci ecranizarea unui muzical.
۞
Cefaleea occipitalã, frecvenţa, probabil hipotensiune.
۞
Oratio Sollemnis pentru evrei, turci, necredincioşi şi eretici mi se potriveşte ĩntocmai şi mie—neştiinţa, ĩmpietrirea şi dispreţul.
۞
A ajunge la o reprezentare ceva mai limpede a relaţiei efective a lui Bergson cu gândirea lui Boutroux—şi a lui Simmel cu ĩntemeietorii psihologiei popoarelor.
۞
Ĩn '97 mã temeam de traducerile falsificate—citeam nişte studii de psihologie filozoficã şi mã gândeam cã or fi falsuri.
۞
Discreţia bibliograficã.
۞
Istoria plenarã—neprãpãstios—suflul Spiritului—degetul Lui Dumnezeu—vrerea Lui.
Iisus vs. falsa, ĩnchipuita penurie.
Istoria unei relaţii vii. Neapriorist. Nu şi cu Dumnezeu.
Conteazã.
۞
A explica, ĩntr—o bucatã omileticã, ce ĩnseamnã aflarea de nãdejde ĩn Hristos, gãsirea nãdejdii ĩn Hristos.
۞
A face loc, sau, de fapt, a concepe SCRISUL DESPRE LITERATURÃ, pe mai multe nivele distincte—ca analize, articole, studii;--ca remarci de experienţã, etc..
Unghiuri diferite, abordãri, alternate aşa cum face Dna. Rohan Maitzen. Ambele formule critice ĩşi au locul. Nu se exclud. Aşa se pãtrunde ĩn tridimensionalitatea criticii.
Nevoia realã de o anume literaturã, de anume deprinderi cãrora sã le poatã fi transferatã rutina.
۞
Filozofia unui film sau a unei cãrţi [--adicã a unui roman--] nu trebuie inventate, nãscocite, sau atribuite arbitrar—ci numai elucidate, desluşite, dacã existã, dacã preexistã analizei—nu inventate cu un pretext, arbitrar.
Filozofia unei opere de artã nu e un dat natural, ceva de decelat neapãrat, o condiţie aprioricã—poate exista sau nu.
Dacã lipseşte, nici nu trebuie nãscocitã.
Cãrţi care exprimã sau formuleazã o filozofie—care e şi o intuiţie, şi o reflecţie, şi un crez, ceva intuit, gândit, un set de ipoteze, concluzii, etc.. Alteori, un ‚sentiment al vieţii’.
۞
Superficialitate netolerabilã. Superficialitatea fundamentalã.
۞
Vorbeau ĩn termeni absoluţi, din perspectiva absolutului.
۞
Necomplice. Neconcesiv. Vreun mers vioi al unei femei; episcopii latinişti ai lui Beyle; tandemul; tomism—14 z.; Sf. Toma, Sf. Augustin, Sf. Maxim, câţiva tomişti inspiraţi; latina; ca scop; un scop; Beyle, AM, ME, AF, nişte romane desãvârşite, de o formã foarte purã, de un stil foarte tonic şi stimulant; excitant; tonus; stil; interacţie, stenic.
4 x ....
A opta pentru a fi neprãpãstios.
۞
Citind latina scolasticilor sc. XIII, câteva romane, ceva poezie, nişte piese, cãrţile unor asiatici, câţiva filozofi subtili .... Studiind filologie, adâncind filologie şi istorie ....
Ĩnţelepciune; spiritualitate; tandemul; polii, firea—belgianã.
۞
4 x ....
۞
A reflecta la viaţa lui Nathanael cu Sarai.
Aurul e de partea existenţei, a experienţelor, nu a intenţiilor.
۞
Adâncimea de care e capabil Tournier, adâncimea minţii lui trebuie cãutate ĩn romanele lui, ĩn ce e mai izbutit din ceea ce a scris.
Ĩn esenţialitatea creaţiei, ĩn romane, ĩn marile romane—nu ĩn accidentalul interviurilor, al ‚mãrturisilor’, etc.—trist substitut pentru autenticitatea şi profunzimea care ĩi caracterizeazã creaţia realã.
۞
Douã lucruri:--cã alte lucruri mai bune vor lua locul conversaţiilor lui fade (--lecturi; a studia; studiu; rezid.; noimã; carierã; cursuri; ca lucrãri ...—scris; tangibilul--);--şi insuportabila vulgaritate a acestui parvenit care se crede un ...’ Casanova’ şi numeşte morala ‚feminism’, cu sofisme stupide; existând, de fapt, echivalentul masculin al curvelor de şanţ—şi nu numai pretinsa elitã de seducãtori şic—care—şi are, de fapt, contrapartea ei femininã ‚stilatã’. Viaţa lui, convingerile, expresia nevoalatã, ceea ce gãseşte tolerabil, ĩi aratã pe deplin natura şi nivelul.
A nu mai degrada subiecte sacre, prezentându—i—le acestui parvenit.
۞
Afinitãţi. Nu existã creştinism SUI GENERIS. Ea, daoismul; eu, tomismul, ontologia plenitudinii. La unii, face abstracţie de mizerii—ca neesenţiale; la ceilalţi, face abstracţie de miez—ca neesenţial, insistând asupra practicilor şi aspectelor secundare, etc.. Unora le ĩngãduie o iluzorie lãrgime; altora, cea mai defãimãtoare ĩngustime.
۞
Ĩn câţiva paşi. Rezid.; 5 s.; premial ...; lecturi; 2 l.—eseuri; diagramã. Eseuri. Articole .... A studia. A alege.
Absurd.
Tangibil.
Viitor ...; coamã de val.
Vârsta la care cea care sleieşte e inactivitatea, nu efortul.
۞
O umbrã care reflecteazã la efemeritatea şi iluzoriul ei.
۞
Un soi de jovialitate—sau mãcar de afabilitate seninã.
Razã.
Ĩnţelepciunea paradoxalului, a paradoxului.
۞
A trasa câteva nevoi literar—teologice reale, neĩnchipuite, nescornite.
۞
Creştinismul e aflat, comunicat de undeva—are o sursã, nu e recompus aprioric, pe cont propriu.
۞
E probabil cã şi iubirea—sau aprecierea, nesaţul, ori pur şi simplu receptivitatea şi gustul ca atare pentru ceva anume—cunosc discontinuitãţile, ĩntreruperile şi eclipsele gândirii, ale reflecţiei—fapt pentru care n—ar trebui sã le purtãm picã, sau sã ĩnlemnim, etc.. Pânã la urmã, e vorba de funcţionarea unor organe.
۞
4 2/3—9 ½--85 pg..
۞
Regruparea defectelor—ca tacticã.
۞
Sacramentul—ca semn vizibil INSTITUIT; pe de altã parte—relaţia directã cu individul. Relaţia nemijlocitã cu persoana cãreia i se comunicã astfel harul—motiv pentru care târnosirea altarului, de ex., nu ĩntruneşte condiţiile de a fi un Sacrament.
O noţiune limpede despre sacramentalitate, despre ceea ce constituie sacramentalitatea unui act.
Sacramentele i se adreseazã persoanei umane, privesc direct persoana—nu altarul, etc..
۞
Urechea mea se ĩmpacã mai bine cu precizia decât cu muzicalitatea.
۞
Complexele vreunei culturi pipernicite; ĩn Anglia, oameni de intelectualitatea şi profunzimea lui Lewis se ocupau cu basmele.
۞
Sonete ale iubirii trupeşti.
۞
Marii sonetişti—Petrarca, Pleiada, Sidney, Spenser şi Shakespeare, Wordsworth.
Studii despre sonet. Istoria formei sonetului. Epigonism. Arta sonetului. Sonetul ca prototip al poeziei lirice. Falsa sinonimie.
Pervertirea sonetului, dezechilibrarea, virarea spre virtuozitatea vanã, formalism, ambiţii extrinseci. Denaturarea lui, prin formalism şi ambiţii strãine artei.
Sonetiştii capitali—Dante, Petrarca, Shakespeare, Wordsworth, Sidney şi Spenser, Voiculescu, Eminescu. Neĩntrecuţii sonetişti. Mizere contrafaceri formaliste. Nu prea cred ĩn poezia francezilor. Cei opt sonetişti—patru, englezi.
۞
Ca model de stil şi de puritate a formei prozei scurte—ca lecţie.
۞
Sonetele ĩnvãpãiatei iubiri trupeşti.
Fagurele sonetelor.
Baudelaire şi Arghezi ca sonetişti. Gide şi cultura.
Nu—s maşinãrii de sonoritãţi şi ritmuri.
Decãderea ĩn procedeu, ĩn maşinalitate.
۞
‚Vorbiţi bine latina?’
۞
Azi (sb.) am ajuns sã spãl rufele cu şampon.
۞
Alte 5 (douã culegeri, douã romane, criticã)+ 2 romane+ 3 romane—trad. vechi, din care douã—(prea) arhaizante—nu implicã .... A discerne. O veche culegere& reflecţiile cam fanate, cam insipide, cam banale, simpliste.
Tânãrul EL—vârsta—crez—France, Leopardi, Ibsen, anticii, Horaţiu, savanţii—arheologul. Paralel, cele vreo patru faze (--clasicism;--literaturã francezã—teza;--vechea literaturã românã;--contemporaneitatea autohtonã--).
Simultan—prozaismul burghez, şi elipticul stil latin.
Divergent.
Cultul câtorva mari autori, capitali.
۞
Lucruri scrise nu ‚pentru a spune ceva’, ‚fiindcã mi se cere sã spun ceva’.
۞
Eu sunt ca motanii—partenere ĩmi trebuie pentru ĩmperecheat, nu pentru viaţã, nu pentru cuplu.
۞
Ĩn muzicã şi poezie nu tolerez mediocritatea—aceasta e şi lecţia lui Beyle şi Schopenhauer, cu privire la muzicã.
۞
EL—vârsta—autorii; JG; 4 x ...; Loara; francezii—ed..
Ĩn muzicã, a rãmâne la uverturi este ca a rãmâne la preludiu ĩn iubire. Uvertura ĩşi primeşte sensul de la ceea ce urmeazã. Ĩmpotriva pretinsului purism al ‚regulii uverturii’.
Ca la EL—Dna. Yourcenar, Gracq, Trollope, Shelley, Keats, Meredith, ziarele—ed., romanciere, vechiul ieşean, asiaticii, etc.. 4 x .... Cei 12+ 3 autori. Dra. Bowen, Dna. Tey.
½ s.. 1/3. Un univers de experienţe literare. A varia.
Intermitenţele, desluşite sau vagi, ale admiraţiei.
A desluşi ĩn adâncurile experienţei.
۞
Motelurile italiene—cu 400 €/ l..
۞
Practicile Bisericii—mai degrabã ca sapienţialitate decât ca emoţionalitate.
Nu sunt fãcute sã biciuiascã emoţia, ci sã stimuleze negrãita ĩnţelepciune.
۞
Bigotism.
Un vast acord cu experienţa.
۞
Vârstã a ĩnţelepciunii şi relaxãrii, trecerea ĩn pl. II.
۞
Filozofii pe care ar fi bine sã le cunoascã tocmai nefilozofii.
۞
A nu lua lecţii, a nu se lãsa certat (--de semiretardaţi, etc.--).
۞
Clienţii mulţumiţi nu ĩnseamnã exigenţe satisfãcute—ci clienţi neexigenţi.
۞
Buñuel; AH; IB; comediile spaniole; Welles; Fellini; Truffaut; NM. 4 x ....
3+ 4+ 5+ 3+ 4+ 4+ 4+ 4 filme—31 filme.
4 x ....
Visconti, Antonioni, Mizoguchi, Ozu, Reed, Tarkovski, Rohmer, Lang, Chabrol, Kurosawa. Ivory.
‚Kong’, Hawks, Gibson, ‚Sperietoarea’. [Bronson, Cagney, Lemmon, Rourke, Newman, Depp, Crowe, Hackman, Brando, Gabin, Belmondo, Marais, Mitchum,
Ca la no. 5. egalii. Lista lui AT. Forumul. Ce mã meritã. Egalii.
4 x ....
۞
Pacino, ‚Jocuri ...’, Bergman.
۞
A le ignora ĩn substanţa lor. Valabil şi pentru cãrţile de teologie şi filozofie, geografie, etc..
۞
Cãrţi relevante anual—şi reluate anual—ca la R. Petrescu, Noica, Borges, Chartier, Stevenson, Nabokov.
La ce vârstã sã fii ĩnţelept.
A se recunoaşte ĩn practici.
Pe alese.
4 x ....
۞
Limbajul umilirii, insolenţei, neobrãzãrii, al sfidãrii şi al insultei.
‚A citi’; oamenii sunt nesubestimabili.
۞
Locul sfinţirii nu e o carte, ci o chilie, sau o cale. Ĩnţelepciunea ĩnsãşi, dragã Gottfried, nu constã din nişte principii, ci din aplicarea lor, din lucrarea virtuţilor, cum se zice, adicã e de partea vieţii. Ĩnţelept nu—l fac pe om principiile, nu ele sunt ĩnţelepciunea la care sã se ajungã –ci aplicarea lor e taina, e desãvârşirea—ĩncât nu se mai vãd principiile, ca atare, ca precepte, ci omul—dezãgãzuit, rãzbit la luminã.
۞
A ĩnvãţa—ca Gide—ĩnsã şi ca Matty Crompton—Petrarca, Dante, Tasso, Ariosto, Leopardi, diverşi sonetişti. Nu e ceva formal, cum ar vrea peiorativul mut, ci o formare, şi aprecierea desãvârşirii ĩmbietoare. Iar mare parte din poezie e scrisã pentru a fi ĩnvãţatã. Mãcar câte ceva din fiecare. Mişcarea—Eminescu, Philippide, Voiculescu, Pillat. Ca Psalmii, ca rugãciunile, ca marile texte liturgice. Pe de altã parte, ĩnainte se mai gãseau oameni care sã memoreze poezii—‚neprofesional’, vreau sã spun. Hardy, Donne, antologia englezã din ’97. Sigrist şi Biblia, eu şi Heine, Gide şi Baudelaire, Vergiliu; ambele antologii de poezie englezã.
Antologia de sonet renascentist.
۞
Ca Goethe, Kant, Schopenhauer, Darwin şi Nietzsche citiţi de cãtre Simmel.
۞
Acest fost adventist care citeşte latinã ĩşi ĩnchipuie cã deja ştie suficient pentru a elucida care e Tradiţia, etc..
۞
A face vizibil ĩn ce fel creştinismul este lumina unicã.
۞
Chiar dacã exadventistul care le dã tuturor lecţii de cum se face teologia nu vrea sã recunoascã, unica ĩnviorare a teologiei catolice a fost adusã, dupã 300 de ani—dacã nu dupã 600—de faza neotomistã.
۞
Lecturile ĩmi dau o mare bucurie.
۞
Semnificaţia trãitã; a lua lucrurile dinspre capãtul cel mai hedonic, sau dinspre cel mai silnic.
۞
Ocupat sã nu fac nimic, sau ocupat cu inactivitatea; tot timpul, şi vreme pentru nimic.
Reducerea drasticã a pragului de efort—sleit de orice. Sleiri.
۞
Cultura, cultivarea, tendinţa, finitismul, desconsiderarea, extreme, gestul goethean, nihilism, peiorativul mut.
۞
Basmelor li se cere sã fie de o formã desãvârşitã, nu dezlânate şi arbitrare.
۞
Femei, moteluri, hoteluri, edituri, reputaţia lui Patapievici.
۞
Plenitudinea lingvisticã, dezagregatã de trad. defectuoase, stângace, proaste.
۞
A face partea mea. Dumnezeu face un prim pas; omul rãspunde cu un prim pas al lui. Abia apoi ĩncepe sinergia.
۞
Mi—a plãcut mai puţin decât mã aşteptam—din cauza carenţelor traducerii. Trad. fundamental şleampãtã şi hârlavã, descusutã. Nu redã, nu preia turgescenţa fireascã a stilului originar.
Intelectualitate; intelectual brici. Firea.
Nu mai e deziderat, sau ceva abstract, sau vrut, sperat, ci efectiv, ceva evident, dat.
۞
Mie mi se pare cã oamenii se schimbã ĩntr—una—sau periodic—indiferent de vârstã—chiar dacã, de la o vreme, numai ĩn rãu.
۞
Ce e accidental ĩn fenomenologia cãlugãriei—totul, ĩnafara celor trei voturi esenţiale şi a modului de viaţã comunitar.
۞
Secretul nu e idilismul sau idealizarea—ci un soi de simpatie fireascã şi lipsa amãrãciunii, a crispãrii, a descurajãrii.
۞
Surprins de ceea ce e nesurprinzãtor.
۞
Risipa ....
Risipa cvadruplã.
۞
Alternativa la dogmatism e relativismul; de aceea, mişcarea de a—i modera sau de a—i pune la punct pe unii mohorâţi ĩncoţopeniţi se transformã ĩn contestarea faptului cunoaşterii certe.
۞
Mistica literarã—EL: vârsta.
Reducţionisme.
Gustul simplitãţii anatomiei funcţionale. Acel curs ĩnsorit.
Ca folclorist—ME—basme—a scrie basme.