DESPRE CAPRELE RÂIOASE

DESPRE CAPRELE RÂIOASE



Mi se pare formidabil tupeul cu care naţiunile care au dat istoriei secolului XX pe Stalin, Dej, Ceauşescu, etc., pe borfaşii sârbi, pe tartorul albanez, etc., ĩndrãznesc sã vorbeascã despre ‚falimentul total’ al spiritualitãţii apusene. Haideţi sã apreciem aceste societãţi neapusene, aceste societãţi rãsãritene, dupã orice criteriu: --solidaritate socialã; --relaţii interumane, civilizaţie, tramã socialã; --avorturi; --regimuri politice—şi sã vedem al cui ‚faliment’ a fost mai evident ĩn sc. XX?
Cum de relele, chipurile ‚importate’, ĩnfloresc la noi, ĩn Rãsãrit, mai hidos decât ĩn Vest ?
Denunţând anticipat rãul rusesc, marii profeţi ruşi ai sc. XIX vedeau prea bine cã rãdãcina acestuia nu este ĩn doctrina unui economist german, bine sau prost aplicatã; falimentul rusesc ĩşi are cauzele ĩn sine ĩnsuşi. Forma sinistrã luatã de dejism şi de ceauşism, care particularizeazã comunismul românesc, se explicã prin cauze interne, nu prin cabale şi cominternism.
Ĩn urmã cu jumãtate de veac, oameni de cultura unui Evdokimov vorbeau cu infinit respect despre Sf. Charles Foucauld şi despre Pãr. Teilhard; azi, lãutari ca Puric vorbesc despre inepţia apuseanã şi despre lipsa de spiritualitate a Apusului; aşa cum am mai zis, dacã ĩn Apus turistul nu trece de barul gãrii este puţin probabil sã gãseascã vreun semn de spiritualitate. Pânã una alta, studenţii schismatici ĩnvaţã spiritualitate rãsãriteanã de pe manualele unui profesor iezuit.
Adevãrul este cã Rãsãritul, deşi fãcând mare caz de pocãinţã, refuzã sã se pocãiascã de rãul pe care (şi) l—a fãcut. Sã nu le atribuim lui Anatole France şi Berlinguer crimele lui Ceauşescu! Nu din cauza suportului moral oferit de Shaw a luat bolşevismul rusesc forma nemaiĩntâlnitã pe care a luat—o! N—avem ce lecţii le da apusenilor, nici de ce—i certa.
Ĩi auzim pe limbuţii dascãli de naţionalism, perorând aprins şi indignat; ĩntrebaţi—i cât oare ĩi citesc ei pe Iorga, Sadoveanu, Eminescu, Neculce, Antim, Hogaş, etc.? Bãnuiala mea este cã habar n—au de cultura naţionalã—sunt pozeuri şi cabotini.