View My Stats

miercuri, 22 aprilie 2009

Am citit despre Ĩnviere la ; alte lecturi: Alastair Reynolds, Leroux [postfaţa lui Radu Toma este pretenţioasã şi retoricã, dar interesantã], Leblanc [care are, ĩn PRINŢUL DE JÉRICHO, o protagonistã nu mai puţin ‚romanescã’ decât la Leroux, iar decorul este aceeaşi Coastã de Azur], iar policierul lui Leblanc e de—a dreptul ĩmpuţit scris. Sunt 17 ani de când nu l—am mai citit pe Leblanc, şi 16 de când nu l—am mai citit pe Leroux. Crezusem, ĩn adolescenţã, cã am dat de gustul policierului francez antebelic şi interbelic—dar aceşti cârpaci francezi sunt ĩn mãsurã sã te descurajeze! Bineĩnţeles cã au scuze; creativitatea, sau, mai corect, producţia lor literarã era guvernatã implacabil de legi neartistice, de legi altele decât cele ale bunului gust şi ale originalitãţii. Dar, când cârpãcelile lor sunt proaste, ele sunt ĩmpuţit de proaste.
Literar, Leroux e omul efectelor—melodramatic, teatral, buf, exagerat ĩn mod deliberat ,flamboaianţã al cãrei gust câteodatã cam strident nu era—n mãsurã sã—l facã dezagreabil surrealiştilor care—i admirau cel puţin o carte.
A frecventa o spiritualitate—francezii, ruşii, Siluan, Ioan, unii teologi ca Mitropolitul IZ şi Mitropolitul KW—a afla—cognitiv—cogniţie, firea--ţintit pe practicã, pe scop, ţel—Hristos ĩn Misterele şi Scriptura Sa. Umanul. Viu, uman. Nefanatizat. Loara. Omenia. A bagateliza. A trãda, anula pervers. Ĩn religie, polul personal şi uman al experienţei. Studiu; scopul real—ca la poetul francez; nederutat; uman; uman, viu; doctrinã; spiritualitate, teologie, gândire; LA, patrologie; gândire; cãrţi sapienţiale. Ca scotiştii şi ca unionistul—cãrţile. Nefanatizat. Plenar, mintea; firesc; ‚liberal’; Eudes, Sf. Charles, ruşii, Siluan, Ioan, cei doi Mitropoliţi. A ‚transpune’ ,a funcţionaliza, a confrunta, a folosi.
Pe limpezime şi virilitate, pe instinct şi dibuire, nu pe confuzie, nu pe cârpãcealã.

Predicã despre teologia Vamei Vechi (--sau, mã rog, Vãmii Vechi!--) şi faptul cã Ap. Toma i se arsese o siguranţã. Dar pe fond argumentaţia teologicã era ĩmbietoare—Ap. Toma nu este ‚scepticul’, ci insul şocat, luat pe sus, blocat de un eveniment, ultragiat, ‚cu siguranţa sãritã’.

Folclorul, literatura noastrã veche, poezia, nuvelistica, teatrul, critica; genurile; estetica literaturii de aventuri; cãrţile zise pentru copii; muzicã (GM); patrologia. Şi mai degrabã ‚pe cãrţi’, decât ‚pe autori’.
Gracq, Lampedusa, Paleologu; ieşeanul; articole; concludent; noviciat; experienţã; romane; ce fac, nu ce spun, nu ce intenţionez sã vreau; autorii—furnizorii; considerente false; hedonic. Liga Villiers, dieta.
Plãcere; recapitulare, nevoie, mintea, asanare; registre; calificarea (v. supra). Gracq—şi nişte ştiinţe; ca romancier. Ca romancier.
Studiu; P.. Grãdina. Gustul experienţei şi al practicii, al instruirii.
Aşa—cinci scrieri ale lui Doyle; trei de Haggard; câte douã de Buchan şi E. Burroughs; câte una de Wells, London, Conrad, Mason, Falkner.
Anabolic. IV—francezii, stil, grile+ JG—reacţie+ IH, studiu+ studiu, ritm; orã+ joi—despre un trio (Dumas, Ojog, Dan, ed.).
Cârpãcealã.
Decis.

Niciun comentariu: