ALEEA, SCUARUL ŞI GRĂDINA
Luni şi marţi Beethoven, apoi jazz, joi tot jazz—ĩnsã mult mai bun, ieri Debussy şi Ravel, azi Saint—Saëns; joi şi ieri, câte—o rev. de muzicã.
Saint—Saëns—cu ĩncântare şi ca pe ceva ce—aş vrea ĩn doze mãrite.
Decis; sb.—tabelul; dum.—nuvele nemţeşti; luni—poezie, nuvele americane, muzicã—dieta.
Marţi—tot nuvele americane; ieri şi joi—turcul—melopeea plângãreaţã, monoton—romanţioasã, lugubrã, un soi de arabesc moral (na!).
Azi, cafea, ceva muzicã (francezii)—şi savuroasele capsule ale lui ‚Ermes’.
Crez francian, beylian, hedonist.
‚Ermes’ e unul din puţinii pe care i—aş citi ĩn formã de carte, ale cãror tipãrituri le—aş consuma ĩncã mai avid.
۞
Ĩn cazul meritelor artistice de apreciat, nu serveşte la nimic sã te minţi—sã te ‚duci’ sau amãgeşti.
A nu rata, dilua plãcerea descoperirii, a dezvãluirii, a noului—a aflãrii noului, a şansei de a afla ceva despre artã şi despre mine.
Crezul meu—literaturã, muzicã şi cinema; filozofia—ca reformã.
۞
A face cam acelaşi lucru (ca ‚Ermes’ şi australianul)—pentru Verne, May, Allain şi Féval. Grila surrealiştilor.
La ‚Ermes’ ĩmi place cã literatura prevaleazã, lectura.
Fãrã scârbe.
‚ ... şi nu se—ntâmplã nimic’.
Tabelul ‚aventurii la Verne’. Titlurile amãgitoare, necorespunzãtoare.
۞
Gusturi barbare.
Modern nereprimat.
۞
Ifose, elitism şi prejudecãţi.
Ce simt.
Aventura—scalã.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu