ENCLAVA SAU GHETTOUL SCRIITORILOR CATOLICI CONSERVATORI NORDAMERICANI ŞI ENGLEZI—ĨN GENERAL, ANGLOFONI
Eu urmãresc cu atenţie şi simpatie isprãvile enclavei sau ghettoului scriitorilor catolici americani şi englezi calificabili drept conservatori şi observ ĩn ce mãsurã lumea lor este alta decât aceea a literaţilor seculari, sã zicem, sau, mãcar, necatolici. Ĩşi are eroii ei, reuşitele ei, reputaţiile ei, autorii ei legendari, succesele ei.
Ĩşi are şi reperele ei culturale, canonul ei literar, estetic, filozofic; ignoraţi, ĩn genere, de cãtre lumea literelor seculare, şi ei o ignorã sau ĩi dau cu tifla—fie şi implicit. Lecturile acestor persoane, bucuriile lor literare, chiar entuziasmele lor, au o notã particularã, caracteristicã. Ĩn ‚lumea largã’ a literaturii, ĩn mediile necatolice, mai nimeni n—a auzit, cred, de ei; nici ei, la rândul lor, par sã nu ştie de multe dinafara sferei lor de interese literar—religios—politice. Existã, nesurprinzãtor, comportamente de coterie, de camaraderie şi o complicitate de partid; nimic reprobabil.
Ceea ce este semnificativ pentru ei, este irelevant pentru cineva din lumea secularã a literaturii. Ĩşi au deprinderile şi uneori chiar tabieturile lor; strategiile, tendinţele, interesele.
Mie—mi sunt foarte simpatici—dacã nu toţi, oricum majoritatea. Pânã şi ingenuitatea lor culturalã le dã ceva farmec.
Books are good company, in sad times and happy times, for books are people — people who have managed to stay alive by hiding between the covers of a book (E. B. White)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu