ABUZUL DE SUPERNATURALIZARE
Cum supernaturalizeazã ignoranţii ceea ce de fapt ţine de experienţã şi de ceva ĩnzestrare—ca atunci când Iisus, sau duhovnicii, sau stareţii ‚citesc minţile’—şi unde se vede cã nu este nimic supranatural sau miraculos sau magic, ci pur şi simplu intuiţie, pricepere, rapiditate, experienţã, ceva ce au puţini—dar este uman şi natural. Este adevãrat cã cele mai multe persoane sunt incapabile de o ‚citire instantanee’, dar asta ţine de ‚afonia’ generalã a omaneilor, de obtuzitatea şi mãrginirea obşteşti. Perspicacitatea psihologicã, facultate cu multiple faţete, este, ca orice talent, un lucru rar; ţine de experienţã, de reflecţie, de intuiţie, de dibãcie. Se vede la stareţi—dar şi la atâţia laici cu o viaţã intelectualã suficient de diferenţiatã. Faimosul episod marcan al vindecãrii paraliticului din Cafarnaum conţine şi acest detaliu cu totul natural—experimentat şi priceput, ‚frecat’, Iisus descifreazã imediat crisparea farizeilor, prinde imediat mişcarea lor de refuz—nu este nimic ‚telepatic’ (aşa cum am citit ĩntr—un articol) ĩn asta.
Câţi dintre noi n—am fost prompt ‚citiţi’ de cãtre alţi oameni—descifraţi, intuiţi exact şi pe loc?
Cu toţii, cred, care am atins mãcar pragul sesizãrii existenţei acestor fenomene, am ĩntâlnit oameni care ‚citesc gândurile’—adicã sunt foarte intuitivi, prompţi, experimentaţi—şi pur şi simplu ĩnzestraţi pentru aşa ceva, capabili.
Sã ne artificializãm gândirea—sã n—o falsificãm grãbindu—ne sã atribuim asemenea cazuri de iscusinţã moralã unor ceţoase cauze supranaturale sau magice.
Noi ĩi ‚citim’ pe copii; alţii, mai experimentaţi, ne citesc pe noi.
Books are good company, in sad times and happy times, for books are people — people who have managed to stay alive by hiding between the covers of a book (E. B. White)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu