DESPRE ‘FATA CU CERCEL DE PERLĂ’

DESPRE ‘FATA CU CERCEL DE PERLĂ’

Naraţiunea la persoana I este cea pe care o prefer cel mai puţin [ei, nu, nu, nu cel mai puţin, exagerez, corectaţi—mã, cãci naraţiunea la persoana a doua este ĩncã mai tâmpitã ...]—mãcar atunci când este vorba despre o naraţiune care—n linii mari ar vrea sã corespundã modalitãţii ‚realiste’. Ceea ce ar trebui sã devinã beneficiu de autenticitate basculeazã ĩn artificialitate şi ĩn afectare, ĩn stridenţã—cu alte cuvinte, cartea ‚nu e bine scrisã’. Dezavantajele sunt ridicate la cub când romanul la persoana ĩntâi este unul ‚istoric’—unde anacronismul sau ambiţia arheologicã sunt egal detestabile.
Din punct de vedere formal, ‚Fata cu cercel de perlã’ este o fatã istoricã şi la persoana I. Cum oare gândea şi percepea o slujnicuţã olandezã adolescentã din sc. XVII care, protestantã fiind, recunoştea de la prima vedere un tablou religios? Impresia pe care o face romanul Dnei. Chevalier este aceea a anacronismului deliberat şi dezinvolt—şi de un simplism un pic pedestru.
Exerciţiul putea fi interesant, şi, ca sã sugerez un pic cartea pe care vroiam s—o fi scris romanciera, voi spune numai cã un studiu impresionist de psihologia unei tinere femei protestante olandeze ar fi avut farmec—dar Dna. Chevalier a ales sã—i dea percepţiile unui Proust de mâna a patra—un surogat de estetism fiind definitoriu pentru acest roman. Ĩnţelegem ‚mesajul’—fata era ĩn mod natural receptivã la ‚artã’, etc.. ‚Fata cu cercel ...’ chiar ĩncepe cu o digresiune despre estetica zarzavatului—napi, morcovi, varzã şi altele—şi cu asocieri fãcute de mica femeie ĩntre sunetul blidelor şi vocile umane.
Vedeţi? Exista ĩn aer, sau fata avea ĩn sânge receptivitatea pentru categoriile esteticii maeştrilor batavi. Totul, ĩn tonul languros al unor pastişe estetizante destul de stângace. Problema ‚Fetei cu cercel ...’ nu este faptul cã ar furniza estetism—ci cã furnizeazã un surogat de estetism, evident nesusţinut de o culturã, reflecţie şi calificare corespunzãtoare. Romanul putea sã fi trecut ĩntr—o savuroasã fantazie estetizantã cu pretext istoric—dar asta ar fi presupus gândirea, educaţia şi perspicacitatea, gustul, tactul care, aici cel puţin, ĩi lipsesc Dnei. Chevalier.