Troeltsch la Bonhoeffer şi v. Hűgel

Troeltsch la Bonhoeffer şi v. Hűgel






Lecturile din şi despre von Hűgel mi l—au readus în atenţie pe Troeltsch, sociologul clasic german care întotdeauna m—a interesat cel mai puţin; Bonhoeffer se familiarizase, ca student la Berlin, cu opera lui Troeltsch.
Un articol îl numeşte pe Troeltsch ‘teolog protestant’. Încã de tânãr, Troeltsch era prea eterodox chiar pentru gusturile universitarilor nemţi. A predat 21 de ani teologia sistematicã la Heidelberg. De la 50 de ani a predat filozofie la Berlin. A murit la nici 58 de ani.
La fel ca şi v. Hűgel, care, deşi mai vârstnic, se considera ca ucenicul sãu, Troeltsch nu credea în minuni.
Unii îl grupeazã împreunã cu bibliştii Gunkel, Bousset şi Wrede (ca exponenţi ai contextualizãrii socio—istorice).
Patru remarci: Troeltsch este considerat ca exponent al protestantismului liberal; Barth a ripostat tocmai împotriva celor ca Troeltsch; Barth vedea în Troeltsch o ilustrare a pervertirii Evangheliei prin pactizarea cu o ambianţã ostilã; iar Bonhoeffer pare sã fi fost mult mai puţin barthian decât se spune.
V. Hűgel nu era convins de deplina ortodoxie a lui Troeltsch, a scris despre deriva acestuia, însã pare sã fi fost, totuşi, mai dispus decât Barth sã accepte acest mod de a face teologie. Prin gustul sãu pentru Troeltsch, v. Hűgel ajunge sã se situeze în inima liberalismului nemţesc (cu toate cã prietenii sãi, Loisy şi Tyrrell, erau anti—harnackieni). M—ar interesa sã ştiu ce gândea Troeltsch despre Harnack.

Citesc aprecierea cã Bonhoeffer era ‘ataşat de tradiţia liberalã nemţeascã’ şi cã ‘niciodatã nu a putut dispreţui moştenirea liberalã’. O carte în care sã dea o interpretare nereligioasã conceptelor creştine urma sã fie scrisã de Bonhoeffer [1].

NOTE:

[1] În privinţa ‘creştinismului nereligios’, pot sã afirm cã sunt întrutotul catolic, şi pãtruns de necesitatea religiei.