Iisuse, Cel nepatruns, Care luminezi pe toti credinciosii

Funcţia Episcopilor era ĩn primul rând doctrinarã,ei erau ĩnvãţãtorii, teologii,şi nu administratorii diocezelor. Trecerea de la doctrinar la administrativ este lamentabilã; excelenţa doctrinarã trebuind sã primeze (ĩncã din sc. IV, vai, ineficienţa administrativã va marca episcopatul unor bãrbaţi eminenţi doctrinar şi competenţa de administrator devine criteriul de bazã).
Episcopul nu mai este ĩnvãţãtorul diocezei lui, pãstorul ĩn doctrinã şi moralã, ci administratorul patrimoniului diocezei.
۞
N. Rhodes şi gustul melodramei (Back Street ,1941; Leave Her to Heaven ,1945; Mr. Deeds Goes to Town ,1936; Un acte d'amour ,1953);la care se adaugã melodramele judiciare TV,comediile franceze grosiere,Dna. Tierney,cãlãtorii temporale.
Existã,la el, stridenţe şi stângãcii, note false, indignãri puerile, situãri ostentative, un conservatorism prea declarativ şi ridicol; ĩnsã critica lui este interesantã.
[La o altã scarã, tonul revoltat al unor com. aminteşte de indignãrile similare ale lui Iorga—dar asta nu ĩnseamnã cã este ceva propriu lui Iorga, specific lui,ci cã anumite firi gãsesc spontan un anume ton al vehemenţei.]
۞
Azi,sãrbãtoarea regalitãţii lui Hristos, cu Evanghelia aşa de inspirat aleasã (Judecata); la predicã, despre Steinhardt (şi ‚Dãruind ...’) ;bineĩnţeles, o idee obiecţionabilã—legãtura lui Iisus cu cei sãraci este relaţia stabilitã prin Ĩntrupare [ceea ce şunteazã douã alte idei care mi se par mult mai importante—ĩntâi, identitatea misticã a lui Iisus cu cei marginali, ceea ce este o identificare cumva specialã, distinctã, aparte;--apoi, motivul pragmatic—nelucrarea caritãţii este relevantã prin ceea ce exprimã şi manifestã: egoism, etc.];caut predicile acestui preot.
۞
Kreeft ĩmi place numai atunci când vorbeşte despre cele câteva, puţine, lucruri pe care le cunoaşte (vreo doi autori englezi). Ĩn rest, el este perplex când vine vorba despre tomism, fenomenologie, fenomenologi, etc.; un om care scrie sinteze populare de tomism, dar se lasã prins/ ‚ĩncuiat’ cu chestiuni relativ elementare de teologie tomistã. Moş Kreeft e bun când vorbeşte despre câţiva autori pe care ĩi ştie; ĩn rest, incultura lui este stridentã. Pe de altã parte, discern la el o anume vanitate, trufie, nişte aere de superioritate (inclusiv ĩn condescendenţa inadecvatã cu care ĩi calificã pe alţii care ĩi sunt de departe superiori).
Nivelul discuţiilor lui este unul şcolãresc fãrã subtext—adicã nu e ‚aparent şcolãresc’, ‚scontat şcolãresc’, ci de—a dreptul simplist şi calp.
۞
La o emisiune radio cu moş Kreeft, copiii care ĩi adresau ĩntrebãri erau mai filozofic ĩndrumaţi ca el. Unii copii se interesau de fenomenologie, etc., ĩn timp ce moş Kreeft avea evident calificarea unui institutor.
El aparţine clasei ‚vecinului de bloc isteţ’, care crede cã aprecierile culturale ţin exclusiv de o anume dexteritate şi isteţime.
Pare ĩn mod neplãcut ĩncântat de sine ĩnsuşi.
Mi—a plãcut moş Kreeft despre ‚Stãpânul inelelor’ (iar, sper sã fie acesta numele trilogiei respective!); mult mai puţin, despre SF—ul lui Lewis; şi deloc, despre filozofie şi ecumenism.
Ĩncrederea lui ĩn sine se aflã ĩntr—un contrast neplãcut cu puţinãtatea resurselor lui culturale.
۞
'Religia creştinã' ĩnseamnã doctrina, şi reuşitele, 'poporul' ĩn sens anteniceean. Nu poate ĩnsemna ‚cei care profeseazã verbal, sau minimal, sau formal, sau fundamental egoist, sau arbitrar, sau nesatisfãcãtor, creştinismul’.
Trecerea la definiţiile minimale ale condiţiei de creştin. Nu aşa vorbeau cei din Biserica anteniceeanã. Ei nu ştiau despre o Bisericã ‚a bunelor intenţii’. Intenţia este gând, aer, chimie. Ea e bunã numai retrospectiv—odatã ce a şi dus la ceva bun.
Nu existã creştinism fãrã sfinţire. Imperativul Vaticanului II şi escrivian este susceptibil de douã ĩnţelesuri:--ceea ce nu este sfinţire este calp, este iluzie;--sau: de—acum, vom boteza mediocritatea ‚sfinţire’. Doctrina Ap. Pavel conţine avertismente viguroase ĩmpotriva celei de—a doua posibilitãţi.
Ap. Pavel n—ar fi calificat mediocritatea, fie ea şi bine intenţionatã, drept Bisericã pur şi simplu; ar fi precizat cã este vorba despre o Bisericã alteratã, deviatã, etc..
Sfinţirea obşteascã nu ĩnseamnã cã obştescul trebuie de—acum botezat ‚sfinţire’.
۞
Ingenuitatea dezarmantã a lui Kreeft; mai degrabã milã, decât furie.
Ĩmi este milã de el ca de un om umilit ĩn public şi cãruia i se cere mult mai mult decât poate el mãcar ĩnţelege.
۞
A studia /ĩnvãţa doctrina patristicã.
A da o notã patristicã. Noţiune nelimitativã (cronologic) a patristicii—Alfons, Wojtyla, Edith, etc..
۞
Maximalismul escrivian, al plenitudinii sfinţirii, a fost interpretat ca minimalism—sfinţire se cheamã banalul şi mediocritatea.
۞
DACÃ jansenismul este o ripostã la adresa mecanicismului şi a unui creştinism ‚adaptat’, diluat, mondenizat,.... Jansenismul apare ca riposta religioasã datã de cãtre bunul simţ secularismului.
۞
Cea mai mare austeritate, concret ĩngemãnatã cu cea mai mare bunãtate, omenie.