Cãrţi şi muzicã

Cãrţi şi muzicã





Joi, fumat, plãcinte cu carne, cola, plãcinte cu vanilie. Azi trebuia sã fi fost ziua de curãţenie (curãţenia amânatã de sb.) şi de haine.
Literatura mozartianã, ca muzicologie.
Unicul om care meritã sã îi cer sã mã ierte; unicul pe care îl iubesc şi respect.
Nu formalitatea, ci realul, existenţa, realizarea, gândirea, substanţa limpezimii.
Admonestat, azi, cã tot vorbesc despre ţap.
Azi, primul ciubuc (200 mii).
Nu numai cã Schopenhauer şi Beyle îi iubeau deopotrivã pe Mozart şi Rossini, nu numai cã italianul a fost inspirat de muzica austriacului, însã şi paralelismul creaţiilor lor, ca stil, a fost remarcat şi subliniat, pus în relief.
Plânsul; privirea; ocazia: uitatul la ceas.
Înclinat sã desconsider şi sã bagatelizez.
Aceia care, în ‘Don Juan’, vãd capodopera lui Mozart—şi a muzicii întregi.
Despre rezid..
Deschiderea; ceea ce era dreptul ei; încercarea, ocazia: uitatul la ceas. Rãstãlmãciri.

Azi, vin., am vãzut cã şi cea de—a treia hainã se deteriorase; toate cele trei haine s—au deteriorat, au avut de suferit de pe urma renovãrii casei.
Câteva cupluri, în ninsoare, când am ieşit, seara, dupã pizza.

Ultimele douã erori—adicã, toate cele posibile (luni: neoferirea de flori; marţi, tel., pregãtirile, aluzia; apoi, silueta).
Întâlnirea muzicii adevãrate: cu ‘Don Juan’; cu Mozart, în general.
Iubirea vs. banalitatea. Vraja.
Începutul ‘Frãţiei inelului’ e aşa cum era de aşteptat: cam expozitiv şi cu ifose cronicãreşti, ca un sadovenizant. Ocazia romancierului de a se copilãri şi de a fi pozeur—autocelebrarea lui, în rolul de creator al unei mitologii ambiţioase. Partea de ‘dichis’ a trilogiei. [Despre Tolkien: întâi un anglofil american, apoi JG şi ‘Morgan’—stripologul francez.]

Pentru o femeie, viaţa fãrã cuplu, viaţa neîmpãrtãşitã, necomunicatã, e viaţã fãrã sens, absurdã.
Ieri, sb., de la 6: lecturi, casã, i.. Curãţenie. Epopeile: ed..
12 i. (vin.—ieri). Interval: joi—vin.. Intuiţia.
Azi, dum., dejun cu cereale şi lapte, fripturã de porc, snickers, cafea şi ţigãri.
E posibilã o altã viaţã, un alt climat (nici apatia mohorâtã şi degenerarea, nici trivialitatea descurajantã).
Alura mozartianã a existenţei: dezîmbâcsirea, veselia inspiraţiei, echilibrul. Geniu muzical echilibrat şi armonios.
Ceea ce ar fi ales şi Gracq: Tolkien şi Verne.
Cãrţi (ieri; 8 z.)—pe alese, ca al doilea pas; falsa penurie. Cãrţile deteriorate la renovarea casei. Dezlânarea.
Sânii unei copile, ai unei eleve, cândva în iunie.
Jucãrie, joacã şi creaţie. Intenţia mitologizantã a unor scriitori moderni, ca joacã—şi puerilitate, ca savant joc literar, ca aspiraţie irelevantã artistic.
Leninismul/ stângismul (tinereţii) la JG (chia ca militantism), creştinismul la mine.
Primatul papal e una din notele Bisericii, însã nu una definitorie în chip special.
Transformarea.
4/ an.
Medic prin formaţie, italienist prin vocaţie.
Sardanapalic.
Restul de lapte.
Cãrţi: la 3 l..
4/ an. Familie, vârsta, locuinţã; nerefractar. Adâncul bunãtãţii, Scriptura, Sf. Luca, adultã, ce e mai bine, rãgazul transformãrii şi al lãmuririi.
Patru uverturi mozartiene, douã rossiniene, una puccinianã, una beethovenianã; arta uverturilor e altceva decât aptitudinea rezumativã.
Veselia oligofrenã şi 1 ¼ l. de nepãsare. Pedeapsa nemeritatã.