Note despre Gracq

Note despre Gracq






Jűnger al lui Gracq este acela la FALEZELOR DE MARMORĂ, descoperit la 33 de ani, iar motivele admiraţiei francezului au fost de la început unele literare, nu civilizaţionale (pentru unii, Jűnger a funcţionat mai mult ca o figurã culturalã, o emblemã, un simbol).
Gracq nu ştia nemţeşte; aşadar legãturile lui cu cultura germanã sunt unele mijlocite. Pe romanticii nemţi trebuie sã—i fi ştiut din traduceri.

Gracq a meţionat lecturile lui din Tolstoi, Puşkin, Dostoievski. Citea autori ruşi. Beylismul lui nu era unul exclusivist; Gracq îi citea pe nemţi, pe marii ruşi.

Se spune cã Verne i—a decis şi determinat vocaţia şi cariera de geograf—atât preocupare savantã cât şi peisagisticã.

Cronologia lui Gracq (viaţã şi scrieri) are pentru mine ştiutul interes enorm. Poe la 12 ani, Beyle la 15 (aşadar nu chiar atât de timpuriu pe cât se lasã impresia), Wagner la 18, Breton la 22 de ani.
(Pentru mine, Beyle a fost o descoperire la 11 ani, cu acelaşi ‘Roşu şi negru’. La 11 ani, de la prima paginã ….)
‘Argol’ e un roman de la 29 de ani; la 32 de ani era asistent la geografie, scria a doua parte a romanului ‘Un beau …’ (prima parte o redactase la 30 de ani, pe când era prizonierul nemţilor) şi ‘Liberté …’.