WELLES,PSIHOLOGUL
„Kane" aparţine filmelor epistemologice şi paradoxale,ca şi „Shanghai" şi,parţial, „Stigmatul ..." ,nu celor psihologice,ca „Ambersonii" şi ecranizãrile shakespeariene.
„Kane" este o reuşitã,o realizare epistemologicã.Bineĩnţeles cã existã multã observaţie moralã ĩn „Kane",ba chiar o laturã moralã,psihologicã.Dar miza este gnoseologicã:ce,cât se poate afla,cunoaşte despre un om,cât poate fi el ĩnţeles?
Ĩn aceastã perspectivã,nu este greu de vãzut ceea ce ĩi asociazã pe cei trei regizori „ai" lui Averty (dincolo de creativitatea, inventivitatea admirate de cãtre el)—chestiunea cunoaşterii şi a identitãţii.
Aşa cum am spus,ĩn alte filme ale lui,Welles este psiholog—ĩn „Ambersonii",ĩn „Stigmatul ...",ĩn ecranizãrile shakespeariene.
Nu existã şi un interes psihologic al lui „Kane"?Ba da,existã ŞI un interes de aceastã naturã. Dar nu aceasta este „ideea" lui „Kane";scopul scenariului este de a deconcerta,nu de a edifica sau emoţiona.Ideea finalã,concluzia nu trebuie sã fie cã l—ai „ghicit",priceput pe „Kane"—ci cã identitatea lui ne scapã."Kane" nu este o lecţie despre magnatul alienat,a cãrui poftã de a domina ...,etc..
Poate cã de aceea marilor psihologi modernişti (Bergman, Tarkovski) nu le place Welles.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu