Carnet

Romanides, Popovic, Farrell: sunt ei numai aberaţii, atipii, deviaţii, excepţii?Şi dacã da,faţã de ce, ĩn raport cu ce?Aici criteriul de testare prin vizibilitate şi practicã nu mai conteazã?Ce este de gândit despre comuniunea ACESTOR oameni?
۞
Azi,fanatismul şi ignoranţa altuia sunt nu numai respectabile,ci şi sacre.Ei sunt mereu cei care ne pot da lecţii,ne pot educa;noi pe ei,nu.Tezele noastre pot crea confuzii,şi sunt rãu expuse;cele ale lor nu pot crea confuzii,şi sunt ideal expuse.Aici vedem cea mai frapantã ilustrare a ideii chestertoniene despre smerenia rãu situatã:cea plasatã anapoda—ĩn minte.Nu cu mintea,nu cu inteligenţa ar trebui noi sã fim smeriţi.Este o confuzie.
Ĩn gândire,trebuie sã cerem explicit reciprocitate.Dacã doctrinele mele se preteazã la confuzii, adevãrul este cã şi ale tale.Nu e nici o smerenie a omite a doua parte;este numai ipocrizie.
Locul smereniei nu este mintea.
۞
Acest om,Daniel J.,fanatic, agresiv, arogant, ĩi enerveazã,ĩi exaspereazã pe toţi cei de calitate –nu şi pe BE,tocmai cel care,ĩn altã parte,reprobase exact vicii ca cele ale turbatului Daniel J..Ĩnsã BE nu mai are minte pentru prostii, pentru zaţ.
۞
Fãrã sã vrea,Ted Sri aratã cã documentul despre Rozariu al Papei Wojtyla se aflã la nivelul polemicii cu neoprotestanţii—cã e ca un rãspuns la obiecţiile neoptotestanţilor.
۞
S—ar putea ca Gouillard sã aibã dreptate când vede ĩn Bekkos un model de umanitate, adicã de demnitate a umanului,de valori pozitive ale umanitãţii.Dincolo de retorica aferentã,nãdejdea religioasã a lui Bekkos este impresionantã.
۞
Teologia modelatã dupã apologeticã,adusã, descinsã la rangul de apologeticã de duzinã.