O casã renovatã

O casã renovatã





Ştia cã eu mã voi mulţumi cu câteva atingeri fugare; cu toate acestea, şase ocazii (banii; luni; joi şi vin.; joi; râsul).
Lãsasem impresia de a fi nezorit şi indecis, plus îmbufnat.
Judecatã fiindcã nu a acţionat pe loc, fãrã ezitare, imediat.
§
Hãrţuirea; simţitul. Plimbarea.
§
Sechele şi cicatrici ale educaţiei.
§
Enorma automulţumire a legalistului şi a rigoristului.
§
Ce e mai bun. Dansul.
§
Zguduire şi iluminare. Turismul şi vestul.
§
‘Tristan …’.
§
Aer de ‘Kir’. Seniorial.
§
Rugãc.. Lit..
§
Ameninţarea cu elevele.
§
Vestul; regimul; generozitatea.
§
Impresia mea fusese cã ‘Fidelio’ e o operã neterminatã, rãmasã la stadiul de uverturã. Sau, cel puţin, cã numai uvertura ei conteazã—sau primeazã. Simfonismul.
§
Operã, cititul. Dansul.
§
Simţind cã eu nu ştiu cum e cu femeile, ce merge, cât merge.
§
Un mare cunoscãtor de Beethoven, Mozart şi Puccini.
§
Cãrţi: vin. (scuarul II, rev.) şi luni.
Tarabe.
§
Osmozã—nedespãrţiţi—muzicã—în doi—a savura—plimbãri—flori—cãrţi—
Pictura—liceul ei—complexarea.
§
Fiinţã de cuplu.
Cultura cuplului şi a împãrţirii.
§
Şovãirea de 6 l..
§
Uşurinţa şi deprinderea pãcatului.
§
Câţi i—au vãzut—o.
§
Pretenţii mici vs. silnicia.
Adulmecarea vulnerabilitãţii.
§
Complacerea ei, tergiversarea, amânarea, lãlãirea, temporizarea.
Cã i—a vãzut—o/ atins—o. Orgasme. Cum se comporta ea, şi ce simţea. A simţi& hãrţuirea.
§
Lãcomie vs. sfialã. El nu s—a sfiit; nu se sfia. Nu era sfios, nici oblic.
§
Îmi spunea mie ceea ce ar fi trebuit sã îi spunã lui.
§
Pe alt canal, nu pe acela al formalitãţii.
§
Supãrarea, ranchiuna, i. sunt false soluţii.
§
Vin.; numãrarea.
§
‘Înãlţarea gândului cãtre’.
§
Mie, retribuţia pentru ticãloşii; ei, disperarea, nesaţul curãţiei.
§
Mie, nici atingerea degetelor. A hãrţui& ‘a simţi’. A simţi: cr..
§
Renaşterea ortodoxiei prin isihasm, în sc. XVIII, în lumea greco—slavã, s—a fãcut sub semnul antilatinismului furibund (Sf. Nicodim, Paisie, Cozma şi Atanasie). Isihaştii şi colivarii, compilatorii şi traducãtorii, etc., erau virulent antilatini. De fapt, antilatinismul era deja, de câteva veacuri, stindardul creştinismului rãsãritean. Isihaştii sc. XVIII erau rãspicat antilatini. Era, în aceasta, o oarecare formã de autodefinire, de definire a identitãţii.
§
Cã a plâns; cã plutea. Cã a transmis.
Etnia ei. Firea, dominabilitatea, lipsa duritãţii. Cã a învãţat—o.
§
Dezvãţul. Deprinderi.
§
Ceea ce poate face Dumnezeu este sã îi convingã de contrariu.
§
Firea, savuros, tors, chipul. Gol. Savurat. Haine. Şicul juvenil.
§
Nici raporturile extrinseci din Islam, nici indistincţia, nediferenţierea din panteism.
§
Pe ce dau banii.
§
Pedeapsa ezitãrii, a tãrãgãnãrii.
§
Ocaziile& cã a transmis& certat cu dragoste.
§
Mãsura împotrivirii dãdea tocmai mãsura intenţiei.
§
Nu mai bine s—ar fi înţeles cu mine, decât cu o întreagã clinicã?
Intenţia, mârşãvia ei, manipularea.
§
Firea mea.
§
Ca sã nu parã disperatã—tocmai fiindcã era.
§
Başii; spitalul; banii.
§
‘Hai sã ne trãim şi noi viaţa.’
§
Când se spune despre creştinism cã este o religie asceticã, aceasta nu înseamnã o religie a privaţiunilor.
§
Lipsa completã de interes faţã de persoana mea (fraţii, familia; masteratul) şi dorinţa de a fi împreunã.
§
Ce sã iubeascã.
Ceea ce mã urâţeşte.
§
Mãcar a lepãda penibilul, surplusul retoric, ridicolul.
§
Silnicia. Abel. Zi şi noapte mã rog Lui Hristos fie sã îi trãsneascã El pentru mine, fie sã îi dea în mâinile mele. Sã îi desfacã aşa ca pe peşti. Sã îi spintece.
Sã le desfacã Dumnezeu maţele ca la peşti. Dacã nu îi voi strivi eu coaiele, i le va strivi cancerul.
§
Japonia. Vestul. Turism.
§
Fumat, familia, operã, cãrţi.
§
Oamenii au mintea lor, nu îşi transferã mintea şi decizia, Bisericii.
§
Descrierea unui ideal, a unei situaţii ideale (şi ipotetice).
§
Hristos nu va avea cruţare; cãci e unul dintre pãcatele despre care VT spune cã sunt de neiertat, cã denotã depravarea ireversibilã a umanului.
§
Oraş; casã; fumat, familia, cãrţi. Muzicã. Dansul.
Haine.
§
Elementul rusesc, înaintea elementului unguresc, ugric.
§
Resortul. Japonia; tehnologia; peisaj. Biletul, Tokyo.
§
Autori citiţi ca la GS.
§
Susceptibilitatea; de douã ori, semnul orei. ‘A simţi’. Hãrţuirea.
§
Înţelegerea, pãtrunderea deosebitã, ‘încredinţarea’ (ceea ce se vede în felul în care îi citeazã CT pe marii scolastici). Înţelegerea e o satisfacţie cognitivã, altceva decât interpretarea formal corectã.
§
Insaţiabil. Matricial. ’91. 46. Fustã. Cãmãşuţã.
§
Realul e mai interesant decât imaginarul.
§
Aprilie şi mai le—am irosit; iunie a fost blocat. Iulie— ½ sept.. Tel.. Lunea. Cele trei ocazii (frica, paralizat; luni, apoi râsul). Licãriri.
§
Estetizarea. Mâncarea. Aspiraţii—şi rãspunsul la aspiraţii. Ocaziile.
Cauza temporizãrii, a tãrãgãnãrii—de vreme ce, pe de altã parte, ….
Se gândise cã voi afla, cã mi se va spune de cãtre alţii, cã se va bârfi.
A dezarma.
§
Din obiect, fiinţã.
§
Cã a vrut, cã a încercat, cã intenţionase, însã eu eram susceptibil.
§
Cã a încercat; alte trei ocazii, râsul. Ocazii, susceptibilitatea. Cf. ieri, indicaţia, tâlcul. Fusta; vremea. Sensul unei alegeri, noima ei; balanţa. Ieri, paşii (curãţia; ‘başii’; banii, îndemnul, oferta; salutat, la Missã). Azi, a doua hainã; blonda şic. Blândeţea ei; firea ei, dominabilitatea. Resorturile ştiute. Punerea în temã: schiţatã. Nevoia de ocrotire.
Noul. Obez, casã, falus; Mama; lecturi; haine. Obez.
2 x orã; false oprelişti. Lecturi. Poezia. Analize. Cãrţi savante. Religiologie. Ca hispanicul. Subiecte.
§
Se certau. Era plânsã. De ce mai era cu el, dacã nu ca s—o facã, s—o facã din nou? În ce scop? Cu care alt scop?
§
Datul de speranţe. Tehnica temporizãrii. Alternativa, eu, nivel. Imediatul, lipsa promptitudinii, amânarea.
§
Haine. Obez. Tactica. Mai puţin durã, şi supusã, curbatã, sfioasã. Sechelele, cicatricile. Glumele (prostituata convertitã). Copil (vârsta; radiaţiile; salariul; taxe).
§
Dacã m—ar fi iubit, dacã i—ar fi pãsat de mine, ar fi plecat mult mai devreme.
Prostituata; ce îi face; salutat, ieri.
§
Alegerea; balanţa; dragostea, îmbrãţişarea, cãmãşuţa.
§
Mã reîntâlnise, şi totuşi continua sã iasã cu el. M—a lãsat şi m—a fãcut mereu sã sper; cu toate cã ocazii au existat, şi chiar o dezvãluire oblicã.
Absent din drama vieţii mele.
§
Impulsul de a o umili. Subzistã pornirea, impulsul de a o umili, înjosi, de a îi vorbi dispreţuitor.
§
Bancul spus de ea.
§
Simt ceva necurat în impulsul de a o umili, de a o jigni.
§
Numai cine a dus viaţa ei sã o judece.
§
Oferta o interesa (de asta m—a şi reîntâlnit), nu şi persoana—nu şi persoana mea.
Lit.. Privirea dureroasã (hiatul). Tel. nefast. Teroarea mea. Bancul ei.
§
Am încredere în reputata preferinţã a Lui Dumnezeu pentru mijloacele neînsemnate, banale.
§
Stricteţe în privinţa normei, înţelegere în privinţa circumstanţelor.
§
Nevoia lor de a fi ocrotite mã mişcã pânã la lacrimi.
Ce am înţeles ieri şi sb..
Cavaleria, chivãra, vechea chivãrã, mesajul transmis de spaniol, în ajunul luminii.
§
În mizerie, delãsare şi apatie.
Descurajarea.
§
O persoanã trãitã în mediul ei, curvitã, deprinsã, obişnuitã cu asemenea lucruri, nu mã poate decât dispreţui.
§
A pedepsi vs. a ajuta. A chinui vs. a fortifica.
§
Nu era deajuns cã fetiţa nu are tatã—trebuia sã aibã şi o mamã cu o asemenea reputaţie.
§
Japonia& studiile fetiţei.
§
Smerirea cu surplus.
La bãtaia de joc care a fost viaţa mea, ….
Rapiditatea.
§
Penibil. Grotesc. Paşaport, taxe. Niciun sentiment. Înduioşare. Muzica anilor ’80, şi pula anilor ’50.
Bãtaia de joc; rapiditatea; compararea; tranzacţia, cãlcâiul, sfruntarea, Vestul, studii.