Din viaţã

Chartier, ca Episcopul. Numai despre CD.
۞
Dawkins, mema, ‚gena egoistã’.
۞
Chartier e adevãratul protoblogger; inspirat numai de Dickens, Heinlein, Verne ....
A scrie ceva zilnic—câte un scurt eseu la zi.
۞
Lorizii, Ţugui.
‚Avem tratatele rozicruciene ...’.
Versat ĩn Rosenkreuz.
Martinez de Pasqualy (Martinéz de Pásqualy).
Imbecilii care cred cã Eminescu a devansat teoria relativitãţii.
‚Antediluviene omului’.
Agartha, Lemuria, Mu.
Piramidele, Sfinxul, megaliţii, Cinamar, Bucegii, Insula Paştelui, tibia giganticã, creier cu mai multe emisfere, tãbliţele sumeriene, civilizaţii ultratehnologice, Lycantropus, Aquaticus, Subterraneus.
Confundã cuneiformele cu desenele şi ieroglifele.
‚Uitãturã rea’, elemente hipnotice.
‚Dacã v—am greşit cu ceva, eu vã iert’.
Nivel preşcolar, stropşire.
۞
Scriind recent ba despre calvinism şi pietism (--defavorabil, despre ambele--), ba despre isihasm ....
۞
Chartier e un adevãrat model de blogger, ca autor care scrie câte un eseu scurt ĩn fiecare zi.
۞
Luni. Lactate. Misivã. Tel.. Episcopul.
Ca scop.
2 l..
Vreme.
Alee, orã.
Ritm; ziare—stil.
۞
Egalii. Nãrav. Intimidat. Luat repede. Apodictic. Necritic.
A contrazice.
۞
Consumul de artã neconceput ca alimentare cu frumos—ci ca experienţã a unor ‚mãrturii personale’, etc., ceva cam dizgraţios şi de fapt impropriu. Dar funcţia, funcţia nutritivã a frumosului, modelarea minţii ĩn acord cu afluxul de frumos livrat de artã .... Frumosul ‚dosit’, escamotat.
De aici, ezoterizarea, mofturile, apelul la castã, la codurile castei, premisa romanţioasã, ghiorlãnia fundamentalã a aroganţei elitiste.
Când de fapt ‚mãrturiile’ şi ‚visceralitatea’ moderniste puteau servi cel mult ca pretext pentru frumos, sau pentru spiritualitate ĩntr—o accepţie determinatã—ca la Rimbaud, Verlaine, Baudelaire, Pãr. Hopkins, Arghezi. Experienţa privatã nu e de interes—ea poate servi drept pretext; ĩnsã numai arta ca atare, reuşita de frumos e de interes. S—a trecut prea uşor peste aceastã revoluţie—şi s—a academizat insurgenţa—e ceva confuz aici, de ambele pãrţi—ĩn relaţia de subconştientã neutralizare a extremismului şi anarhiei prin instituţionalizare şi academizare—de parte criticii speriate, bruscate—şi ĩn acceptarea, consimţirea la academizare, de partea impostorilor daţi ca artişti.
Arta a fost disociatã de frumos; ‚emancipatã’. Experimentul a fost abordat ĩn spirit vanitos şi formalist. Estetica autenticã a devenit inoperantã—pentru o artã care, ca tiflã bunul simţ, a edictat cã nu—şi mai propune nimic desemnabil. Vanitatea, şi impostura—ifosele profetice, devenite gest gol.
Nota autenticã.
Iconoclasmul ĩmplântat ĩn mijlocul artei. Perversiunea.
Rezultate ĩn cel mai bun caz imperfecte.
۞
Leonora Carrington; Mary Gaitskill; Joan Aiken; Katherine Dunn; Bert Hölldobler/ E.O. Wilson; poate şi Angela Carter.
James Gould Cozzens; John P. Marquand; Dawn Powell; Fairfield Porter; Edwin Denby; David Cairns.
۞
Principii pedagogice catastrofale, absurd—consternante, enormitãţi crase.
۞
Sã—mi amintesc abia la sfârşitul celei de—a doua vizionãri cã ĩl mai vãzusem o datã ... . [PULP FICTION]
۞
Rozanov; Bloy; ca jurnalul francez; evreul interb., legendarul lui jurnal ...; Schopenhauer; Weininger.
A nu confunda notaţia cu aforismul.
۞
Am ĩntâlnit o singurã femeie care sã facã despre actori acelaşi fel de remarci libidinoase, lascive pe care le fac eu despre actriţe.
۞
Aforism; fragment; notaţie.
۞
Popovici despre Gojdu.
۞
Ironia de proastã calitate, meschinã, a lui Popovici.
Ironia lui face o impresie proastã. Lucruri adresate proştilor, desconsiderarea cititorilor.
۞
Modã. Curiozitate sau lipsã de prejudecãţi vs. servilism. Extremele (Mama; şefa—v. Rushdie, aprioric; de cealaltã parte, parvenitul—Cãrtãrescu, Patapievici, Dante—om care are ponturi).
۞
Definitor—om cãruia ĩi plac FORREST GUMP şi SIN CITY şi ĩi displace SATYRICON .... STAR TREK, STAR WARS, BOND .... Şi paintball, cinegeticã, muzica de duzinã, indiferenţa faţã de Cohen şi realul Armstrong ....
Pânã şi vieneza ....
Egalii.
Poluare.
۞
Bronson şi Elvis.
۞
Cr. invidiei.
۞
Discursul lui ‚Engleby’ nu e deloc caricaturizat, forţat, distorsionat; de aici, ambiguitatea vocii, efectul deconcertant.
۞
Mazilu, Tãnase, Bãieşu, Jurist; culegeri. Vioiciunea.
۞
A POVESTI nu constã numai ĩn a nara o acţiune. Arta povestirii constã ĩn asezonarea acţiunii.
۞
Scrisul savanţilor.
۞
Gaiţã, Gilda Lazãr, ‚libertinaj’.
۞
‚Nu aruncaţi gunoiul; din el se pot face emisiuni TV’.
۞
Umoriştii—culegeri. Nuvele—a folosi.
۞
MUZICÃ ÎNTR—O LIMBÃ STRÃINÃ este mârşav tradus—cu erori elementare, de novice—‚eventual’ pentru ‚ĩn cele din urmã’, ‚cu greu’ pentru ‚de—abia’, ‚undã’ [luminoasã] tradus ca ...’val’—slinoasã inculturã—‚a ĩnvãţa’ pentru ‚a afla’—turnurile engleze se ghicesc sub nefirescul stângãciilor traducerii, etc.. Cârpãcealã, ĩnsãilare ĩn pripã.
۞
Banalitatea laborios deghizatã, drapatã ca futurism.
۞
Gãunoasa blazare afectatã, ca semn de recunoaştere al oamenilor inteligenţi, cod.
۞
De listat; ed. ĕ; umor; 6/ 40.
Deget.
Birou. Tricoul. 1/ zi.
Deteriorarea.
II:--carnet—realul& de listat; ed. ĕ.
Alegerea—dum..
Surâsul, crin.
Romane; de listat; ziarele; evreul interb., ed.; rev. de inedite; fragmentul de jurnal, ca inedit, impresie; impresia ...; sete, apã, cafea, 1/ zi, filmul, orã. 6/ 40; ed.. 6/ 40. Fructe.
۞
Cinemaul american; superproducţiile; sem. III, impresie.
۞
Ca de la Simmel; aprecieri concludente. Sem. X, orã; viitor ...\milã. TV—ce se dã, filme; ieri (luni), dum.. Ieri, ĩnviorare, filmul, orã.
Note simmeliene.
۞
Pânza ĩntunecatã, cârpa, pâcla unei trad. proaste. O traducere de pâclã, şi de noroi. Limbã gloduroasã.
۞
Ca borangic diafan.
۞
Un traducãtor prost ţese o carte din lãtúri.
۞
‚Sevastopol’; autobiografiile; ‚Ilici’; ‚Cazacii’; micile romane tardive; alegerea lui Joyce.
۞
Comisariatele; vizita. Centre militare ca organe teritoriale.
۞
Romanele stendhaliene, ‚Armance’; nuvele tolstoiene militar—caucaziene; nuvela mateinã.
۞
Popa despre Camil; v. I al ed. parodistului; Coe, Pynchon. ‚Barsac’ ĩn ed. micã. 5 cãrţi.
۞
10 z..
Joi; vin.; marţi; joi; azi (marţi).
Fiţuica, azi& spontan, direct, orã& nota—dugheana, tarabe; ed..
II:--meniu &10 z.; tras.
Birou. Glucide. Raţie. Cola vãrsatã, orã. Aiurit. Aerian.
Azi, 240+ 300+ 300+ 600 mii+ 2,85+ 1,9 milioane. [Cãrţi.]
95+ 302+ 900+ 2,85 milioane [--ca 2,25 mil.+ 600 mii--]. Adicã, 4,15 mil.. [Valuta II.]
Valuta—pe ce .... Azi, cu 1 milion—salariu, şi 1,... mil.—valutã [1 mil., şi din cei 500 mii de dum.]. Apoi, cu 100 €.
۞
Galben orbitor.
۞
Raţia—cf. azi.
Wells, Muşatescu, May, Gracq, Michaux, manualele franceze vechi, cartea şi ziarul.
Mazilu, evreul interb., ‚Kim’, Saki.
۞
Cârpele ....
۞
Fructe; cola; beri; cafea.
Pueril—compuneri, ‚comentarii’.
۞
Valorile senzoriale ale prozei tolstoiene; realismul, şi valorile senzoriale, delimitarea de romanţiozitate.
Romanele lui moraliste, sau strict moralizatoare.
Didacticism moralist, pedagogie moralizantã.
۞
Curaj; a miza; de fapt, a contrazice; necritic. Scrieri ale unor francieni—Gherea, Zarifopol, Ralea, Lovinescu, Ibrãileanu, Camil P., Paleologu, Iosifescu, glose franciene, sau scrieri de francian. Unele trad.; perimare, erori.
Tânãrul Lovinescu, lecturile lui; ce citea. Nefanatic. Neideologizat.
Nãravul antifrancianismului, antipatia.
France, Tolstoi, Verne.
۞
Absolventa Univ. Petroşani ....
۞
Singura subversivitate faţã de orânduirile strâmbe este creştinismul—nici comunismul, nici nimic altceva—tot restul sunt amãgiri—iar prin creştinism ĩl ĩnţeleg pe cel real, integral, nu viziunile simplificate pentru uzul eurocomunismului şi al stângismului internaţionalist.
۞
Paloarea.
Transluciditatea, paloarea luminoasã.
۞
Impresia pe care o lasã lista romancierei e aceea de ĩnsãilare—ceva improvizat de o persoanã care ignorã de fapt genul. Nu e lista cuiva competent, ci a cuiva care improvizeazã.
۞
Pe Tournier istoria l—a inspirat cel puţin tot atât cât geografia; iar sinistrul, cel puţin la fel ca beatificul.
۞
Tot moş Tournier ĩi atribuie, ĩn chip complet fantezist, nişte teorii stupide lui Spinoza (‚ substanţa’ ca miez nutritiv şi ‚aparenţele’ ca ĩnşelãtoare şi ispititoare—ceea ce ţine de sfãtoşenia popularã, nu de ĩnvãţãtura spinozistã—şi aduce mai mult a dualism, chiar a budism şi poate a schopenhauerism, a platonism, ca etici ale aparenţei vane şi amãgitoare—ĩn vreme ce etosul spinozist este monismul). Tournier face din spinozismul monist, un dualism. Lectura lui e absolut nesatisfãcãtoare.
Spinoza fãcuse ontologie, nu moralã.
N—a scris nicãieri cã omul e ĩnclinat sã aleagã aparenţele, dar trebuie sã aleagã ‚substanţa’—nu aceasta e doctrina lui a realului.
Dacã aşa—l ĩnţelege, aş zice cã Tournier este un prost cititor al lui Spinoza, cã n—are cu ce se lãuda.
۞
Creştinismul n—are nevoie sã mai fie ilustrat prin pilde; parabolele Lui Iisus au fãcut—o de la bun ĩnceput (fiul risipitor; ospãţul de nuntã). Pe de altã parte, parabolele Lui Iisus nu—s simple ilustrãri ale unor principii abstracte, ci, cum s—a spus, dimpotrivã: ele sunt mai necuprinse decât formulãrile lor abstracte.
۞
Imaginea nuntaşilor veseli.
A ospeţelor, a mesenilor.
۞
Reala unitate e aceea nespusã, şi nedeliberatã, neintenţionatã; unitatea nu se aflã ĩn element sau ĩn jutaxpunerea de elemente, ci ĩn intuirea nespusului.
۞
Vechile reportaje despre Bergson.
Cei care ĩl citeau (--sau audiau--) pe Bergson mai mult pentru senzaţii tari sau pentru şic, decât pentru idei. Sau cel mult pentru o alurã generalã a doctrinei. Le plãcea ceea ce luau drept iconoclasm, frondã, teribilism şi senzaţionalism filozofic—ceea ce ĩi putea amuza—nu fondul real. S—a petrecut cu Bergson ca şi cu Spengler şi cu Nietzsche—moda cerea sã iei notã de ei—şi, destul de repede, sã li te şi ĩmpotriveşti, sã—i demaşti, sã le arãţi limitele—cu o falsã perspicacitate.
Forme amãgitoare, aparenţe ĩnşelãtoare, simulacre.
۞
‚Viziunea’ aşa cum o ĩnţeleg admiratorii literari e tocmai ceea ce e fals—ceea ce e generic şi banal.
E ceea ce li se pare veleitarilor cã ar ĩnsemna o doctrinã.
Cârpãcealã.
Admiratori literari de felul lui Miller.
Cei care—i citeau pe filozofii la modã la fel ca pe benzile desenate—pentru ceva senzaţii tari.
۞
Alurã cumva mai spectralã. Ce indicã tendinţa cãtre APOCALIPSÃ, locul acordat acesteia.
۞
Nerevenirea ĩn clinicã.
Furtunos; pornirea; scãpãrare; ieşirea, ura, furia.
۞
Luteranismul mi s—a pãrut o alegere atunci când ceea ce vroiam era un teism, esenţialmente filozofic, cu aparenţe creştine şi un minim de eclezialitate—un crez filozofic deghizat ca religie. Nu m—a atras luteranismul ca şi confesiune—ci ca minimalism cultual şi opţiune noneclezialã.
Vedeam ĩn el un cult filozofic şi raţional—ĩn sensul Iluminismului.
Nu ca neguroasã erezie goticã, ci ca versiune religioasã a unei filozofii—o filozofie, teismul, cu oarecare religiozitate şi aparenţe de creştinism. Mi se pare cã—l intuisem bine.
Adicã vroiam sã trãdez religia fãrã a avea aerul cã o fac—sã dezertez menţinând oarecare aparenţe religioase.
۞
Ten; com.; noimã, ’97; lecturi, orã. Abjurare; ≠; incongruent; climã; nestressat, netracasat; aiurit. Formulele, cf. film.
۞
Conştienţã, boalã psihicã, libertate, moarte lãuntricã.
۞
Discontinuitatea ateismelor. Ateismul n—are o culturã, o tradiţie.
۞
Fiţuici.
۞
Arbitrar; umor; casete; orã; ca divertisment; eseu; pantã; izvor; ziarele, ed.. Tel..
Despre umorişti; tratatul lui Irimia; Vianu şi gramatica.
۞
Beyle, Tolstoi, Dickens, Balzac, France, Camil P., Dumas, Dna. Y.--stilul desãvârşit ĩn mod excitant. Ca nuvelişti—Beyle şi Tolstoi.
4 x ....
Lecturi, orã, policier; ritm; pontaj; ora; a oferi, merinde; ten.
Ceea ce cautã sã treacã drept de la sine ĩnţeles.
Negregar, rang, loc.
Ĩnviorare.
۞
Nu pot nimic ĩmpotriva constatãrii obiective a limitelor lui AP.
۞
Rãutatea umanã se nutreşte din echivoc şi semiignoranţã.
۞
Tabelele ...; fructe; ten, direct, inteligenţã, orã. 9 l.. Raţia—cf. ieri. 6/40.
Despre Irimia, umorişti, Sadoveanu, Topârceanu.
۞
Un ness; cola; un sandviş; 1 ½ l. bere.
۞
Ritm.
Mers.
Cola, cinã\ mers.
Slin.
Ritm. 110/ an. 10 z.. Vechi almanahuri. Zãduf.
110/ an. Dulap\ orã. 6/ 40.
Raţia—cf. ieri; ritm; strunga ...; ten, orã; ten, ora; orã, bere; grec. Catalogul—ed..
۞
A plonja. 6/ 40. Catalogul; ed.. Ten, ora. Beri. 2 l.. Ca scop. Tors. ‚Vestul ...’. A plonja (MS; H de B; Dumas; HJ; Dra. Bowen, JV, AF, CD). Raţia—cf. ieri. Tors; ‚Vestul ...’ ,’60. Ca scop; 2 l.. Rudarul din Deltã.
2 l.; transformarea; moşul; moşul—sfat; a scrie; naturale; carierã; direcţie.
De listat. Ed. ĕ.
Carierã, clinicã, rezid., tarabe, taxe.
Ce cãrţi ...—cf. ieri (marţi)—fiţuica, carnet ĕ ieri. Fiţuici.
Muntenegrenii.
Exotism, aventuri.
Ritm; tors, 2 l..
۞
Dupã alte 9 cãrţi.
۞
Catalogul; ed..
JV, VM, ed.; PM, cf. ieri ...—raţie. Taxe .... 2 l.. Taxe—şansã. Italienist. Ca scop.
Vremea.
۞
Ora; tarabe; tarabe\ lecturi. Doze ....
Ritm; ora; tarabe; muzicã; raţia—ieri; TV—filme.