Din viaţã

E, pânã la urmã, cam bizar cã, deşi patron necontestat al studiilor noastre caragialiene, Cioculescu n—a dat totuşi o perspectivã de ansamblu a operei, ci s—a limitat la aspecte, la laturi, critica lui caragialianã e una de aspecte caragialiene şi nu vizeazã ansamblul ca atare. La noi, Caragiale este bunul unei dinastii, Maiorescu—Gherea—Ibrãileanu—Iorga—Zarifopol—Ralea—Cãlinescu—Cioculescu—Paleologu—George. Pânã la urmã, perspectiva lui Cioculescu asupra operei caragialiene se reduce la o sumã de articole, instructive, originale.