Sunt trei luni de când a trecut la Domnul teologul flamand Schillebeeckx. Dumnezeu sã—l odihneascã şi sã—l primeascã în Împãrãţia Sa. Lumina fãrã de sfârşit sã îi strãluceascã.
Devenit dominican la 20 de ani şi hirotonit la 27, a aparţinut grupului de teologi germanici cu nume pitoreşti influenţi în anii ’60. Intelectual şi cultural, era un produs al Louvainului; cursurile de fenomenologie de la Ghent l—au orientat, probabil. La 31 de ani a învãţat la Le Saulchoir; la 38 de ani a luat doctoratul cu teza ECONOMIA SACRAMENTELOR. Gândirea despre Sacramente îi caracterizeazã aceastã fazã timpurie:--cãrţile se numesc De sacramentele heilseconomie; Christus, sacrament van de Godsontmoeting (ambele, din anii ’50).
În anii ’60, numele lui se leagã de CATEHISMUL OLANDEZ, de ‘experimente pastorale’, de atacurile împotriva dogmei transsubstanţierii; aveau sã urmeze alte devieri teologice în cam toate principalele privinţe.
Jaki îl detestã—ca şi pe Küng şi Kuhn; Taft îi admirã teologia Sacramentelor.
Cei cãrora le plac autori ca McBrien, Gumbleton şi Chittister vedeau şi în Schillebeeckx o efigie a progresismului radical. E probabil ca reprezentarea despre el sã difere de realitatea operei şi a gândirii lui. Ce se crede sau ce se spune e adesea atât de diferit de realitate.
Spre deosebire de (probabil mai) marele Rahner, Schillebeeckx nu s—a dezis de tovãrãşia lui Küng; au rãmas colaboratori.
Cineva care semneazã Dewar scrie ceva de bun simţ:
‘Unlike Hans Kung, whom I would class as clever and articulate, Edward Schillebeeckx was definitely in the same class as Rahner, de Lubac, Congar, von Balthasar and Ratzinger - that is - profound. However, like Rahner, there are elements of his theology which are profoundly wrong. No doubt he meant well, but the Dutch Church, which is now on life support, was profoundly influenced by his theology. I wonder how Fr Edward explained to himself the slow spiritual suicide of the Church in the Netherlands?’
M—am întrebat şi eu câteodatã cum îşi explica dezastrul pastoral olandez, golirea mãnãstirilor, faptul cã aşezãmintele cãlugãreşti se închideau …. Parcursul lui intelectual şi public ilustreazã deriva unuia din principalele Ordine ‘intelectuale’ (dominicanii şi iezuiţii). Teologia lui sacramentalã e (încã) recomandatã de cãtre un iezuit (Pãr. Taft); iar un alt iezuit, nedizident, Pãr. Schall, cu un parcurs intelectual—universitar mai modest, (încã) mai recomandã Ordinul Predicatorilor ca loc de formaţie teologic—intelectualã.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu