PRIMĂVERILE CU DUMAS

PRIMĂVERILE CU DUMAS




Fiind în microvacanţã, şi cum am scos azi de la bancã nişte valutã în vederea plecãrii la Londra, am cumpãrat douã romane de Dumas (‘Doamna de Monsoreau’ în 3 vols.; ‘Rãzboiul femeilor’), douã de Scott (‘Ivanhoe’ şi ‘Rob Roy’), unul de Crişan, o carte de Nexő (nişte nuvele) şi una de Hobana; cãrţi de Radu Tudoran, Bãieşu (‘Autorul e în salã’), Constantinescu (‘Romanul românesc interbelic’), Ceapîghin (primul v. al ‘Pribegilor’), Pierre şi Martino (‘Parnasse …’); ‘Lumea filmului’, Noica, Claudel, Wright, ‘Amintiri despre Ibrãileanu’ şi Manu (‘Tudor Arghezi’).
(Înseamnã 19 cãrţi—ca 22 de vols..)

(A doua zi am urmat cu cãrţi de Pillat, Simionescu, Eco, ‘Învãţãtorul Ion Creangã’ şi ‘Semnificaţie şi comunicare …’; Runciman, Dna. Vrancea, ‘Pe urmele lui Tudor Arghezi’, Ioana Em. Petrescu, ‘Pagini vechi despre Eminescu’, Ciopraga, Bãieşu, Dna. Mãlãncioiu, ‘Camil Petrescu’ de Sîrbu, Cernîşevski, ‘Gramatica limbii române explicatã’, ‘Turn de veghe’, Arghezi, Vlãduţescu, o antologie despre Sebastian—aşadar, 23 de cãrţi.)

În ce priveşte lecturile, primãverile însemnau, pentru mine, Dumas—aşa a fost în ’88, în ’93, în ’92 …. Mã revãd citindu—l, primãverile, pe Dumas: ‘Dupã douãzeci de ani’ şi ‘Robin Hood’ în ’88, ‘Nero’ în ’92, ‘D’Harmental’ în ’93.

O idee de eseu e un cifru.